Informatii despre judo au patruns in Romania pe mai multe canale.

1. Maestri veniti la stagii sau care au interferat cu judo-ul romanesc accidental
Cea mai importanta posibilitate de a invata jiu jitsu si mai apoi judo de catre romani au fost stagiile sustinute de maestrii straini in Romania. Acestea pot fi impartite in doua categorii, maestrii care au venit oficial sa predea judo in tara noastra fiind invitati chiar de FRJ, iar altii care au venit in inters de servici si au fost descoperiti de antrenorii localnici pentru a afla cate ceva despre judo.
Primul pe lista din toate punctele de vedere a fost KEISHICI ISHIGURO care a venit in doua randuri in Romania si a predat jiu jitsu jandarmilor Romani. Trebuie subliniat ca maestrul Ishiguro a fost unul dintre cei mai importanti misionari al judo-ului din vremea sa, acesta fiind in afara judo-ului scriitor si diplomat. Ce a predat Ishiguro jandarmilor romani, ne putem imagina studiind carte celui mai bun elev al maestrului in persoana capitanului Teaca Emilian. Cartea lui Teaca “Arta Apararii Personale ( Jiu-Jitsu)”, aparuta in 1935 comparata cu alte carti din aceeasi perioada cum ar fi “Djiu Jitsu” lui Sasaki Kicsisaburo aparuta in Ungaria in 1907, “Jiu Jitsu en Judo” scrisa in Olanda in 1941 de Maurice van Nieuwenhuizen, sau chiar celebra “Jujitsu Kano” care a aparut in 1905 avandu-i ca autori pe Katsuma Higashi si Irving Hancock, dovedeste ca in Romania anilor ’30 “metoda japoneza” era practicata asa cum Jigoro Kano l-a creat. Faptul ca in carte apare primul regulament competitional dovedeste si interesul pentru intrecerea sportive al tinerilor din aceea perioada.
Descoperire de catre Mihail Donciu a fotografiei unui roman in 1923 la Budokwai (Londra) – J.Gerota in compania a doi maestri de prim rang, Yukio Tani, primul jujitsuka care a “descalecat” in Europa si probabil Keishichi Ishiguro, dovedeste faptul ca tinerii romani invatau in marile capitale pe linga “legarea nodului la cravata” si legarea nodului la Obi .
Dupa Ishiguro contactul romanilor cu maestrii straini sunt intamplatoare si neorganizate. Lucian Grigoropol relateaza despre faptul ca Bucurestiul a vost vizitat la un moment dat de un judoka francofon centura neagra 2 Dan –JAQUES SIROP, care participa la antrenamente, aratand tehnici de judo si chiar participa la randori fiind net superior fata de sportivii locali.
Imediat dupa infiintarea federatiei in 1968 se organizeaza in Bucuresti un stagiu la care sunt invitati doi experti TAKESHI MATSUSAKA 5 DAN si HIROAKI FUJITA 6 DAN, la care participa toti antrenorii, sportivii si arbitri din aceea perioada. Vizita lui Matsusaka si Fujita lasa urme serioase in panoplia unor viitori campioni romani, prin faptul ca cei doi erau experti in Uchi Mata. Astfel ca acest procedeu bine predate de cei doi duce la apritia unor uchimate exceptionale practicate de campioni romani : Barbu Aurel, Notopol Mircea, Harsan Dorel, Voda Stefan, Roman Cornel, Boscu Gheorghe, Doncea Stefan, Buzic Nicolae, Ezechil etc.

Episodul VACKLAV BRIZA si arbitrul JAN REISSER din Cehoslovacia prin faptul ca a avut loc si la nivelul a doua echipe nationale are un caracter profund sportiv, dar cu importanta pentru intelegerea regulamentului de arbitraj, Reisser fiind un arbitru cu experienta.

In 1975 la sala Floreasca romanii au posibilitatea sa vada o demonstratie exceptionala sustinuta de YOSHINORI TAKEUCHI / seful diviziei internationale a Kodokan si de HIDEMITSU KAMISAKA si MASATOSHI SHINOMAKI celebrul campion mondial de categorie grea care in 1969 la invins pe Willem Ruska iar in 1971 pe Vitali Kuznetsov. Acestia printre altele demonstreaza pentru prima oara in Romania kata. In urmatoarele zile cei trei maestri participa la antrenamentele lotului nostru de seniori.
In 1974 FRJ organizeaza un stagiu pentru antrenori condus de sovieticul NICOLAI FILIMONOV. Dupa cum se stie in URSS federatia de judo a parut foarte tarziu ( in 1973), doar dupa intrarea acestuia definitive in agenda J.O. Sovietici practicau defapt Sambo-ul si participau cu aceste cunostiinte la competitiile de judo. In 1972 la Riga are loc un turneu de sambo la care participa si lotul Japoniei de judo printre altii cu Nobuyuki Sato si Katsushiko Kashiwazaki care prin victoriile lor exceptionale au impresionat mai multi antrenori sovietici de sambo, care dupa aceasta lectie devin partizanii judo-ului….exponentul cel mai important al acestui curent a fost Nicolai Filimonov antrenorul lui Alexander Iatskeich. Stagiul de la Bucuresti are un character pur competitional, Filimonov predand un judo viu cu multe influente totusi din sambo.

Din pacate la stagiul tunisianului SUMMER ALI participa mai mult cluburi universitare, stagiul fiind organizat la IEFS ( in 1974) de catre profesorul Ioan Hantau care l-a intalnit pe specialistul tunisian la un turneu la Strasburg. Summer Ali este un expert cu totul si cu totul exceptional. Posesorul danului 5 obtinuta la Kodokan, acesta ne-a demonstrat atit tehnici de judo dintr-o perspective didactica, astfel Summer Ali preda pentru prima data in Romania principiile Hiki Dashi si Oi komi, dar si tokui waze ale diferitilor mari campioni japonezi, exemplu, Ippon Seoi Nage “Kotani”, Ko Uchi Gari “Kotani”, Ko Uchi Gake “Sekine”, Ko Uchi Gake “Okano”, Kuchiki Daoshi “ Kawakuchi”, O uchi Gari “Osawa”, Tai Otoshi “ Kaminaga”, Tai Otoshi “Sekine” etc. Dupa multi ani Summer Ali a creat o scoala valoroasa cu mari rezultate in Tunisia.
In 1979 federatia organizeaza un stagiu condus de un exponent al scolii franceze de judo: Cloud Beaux. Dorind sa asigure conditii bune participantilor, federatia organizeaza stagiul la Hotel Turist din Bucuresti unde lipsa unui tatami mare a umbrit valoarea stagiului.
Cu ocazia unei finale de juniori pe echipe, la Onesti in 1981 federatia romana organizeaza un stagiu prin care intentiona sa omogenizeze perceptiei tehnicilor din judo in tara. Stagiul pe tatami a fost condus de prof. Muraru Anton, iar invitatul HUBERT STURM din RDG sustinand cursul teoretic. Hubert Sturm in present 8 Dan originar din Frankfurt pe Oder este unul dintre pionierii judo-ului din Germania de Est alaturi de Horst Wolf.

Stagiul de la Targoviste din 1984, a avut ca invitati pe TOSHIYUKI MURATA 7Dan, KAZUHIRO NINOMIYA 6 dan, elevul legendarului Isao Okano, C. M. in 1973 si 1975, TAKAFUMI UEGUCHI 6 dan, invins doar de o alta legenda ajudo-ului, Nobuyuki Sato si YASUHIKO MORIWAKI 5 dan, CM in 1981. La stagiu a participat lotul de juniori a Romaniei si antrenorii de la toate cluburi din tara. S-au predate elemente de baza in lupta la sol, dar si tehnici din Nage Waza la pas inapoi.
In ultima zi a stagiului cei patru maestri au prezentat o demonstratie, printre altele a fost demonstrate Nage no Kata.

Sensei HAN-CHAN-HE 6 DAN / 1975-1977.
Acest episod a fost poate cea mai importanta perioada din istoria judo-ului romanesc. Acest maestru posesor al dan-ului 6 inca din 1949 dupa care Coreea de Nord nu a mai avut legaturi cu Japonia, a stat la baza performantelor exceptionale din judo-ul cubanez, dar si din cel romanesc. In perioada sederii sale in Romania, sensei a supervizat antrenamentele loturilor nationale dar a condus si stagii la centrele importante din tara: Bucuresti, Brasov,Miercurea Ciuc, Oradea, Iasi. Una dintre cele mai importante stagii pe care Sensei le-a condus a fost tabara Ministerului Invatamantului care s-a tinut la Fagaras in 1975 si la care au participat cei mai buni sportivi de la Scolile Sportive din toata tara impreuna cu antrenori lor. Sensei a clarificat terminologia legata de prize, tai sabaki, ukemi. Procedeele de baza din judo au fost clarificate insistandu-se asupra tai sabaki-ului, deasemenea s-au predate combinatiile clasice din judo… a fost o adevarata scola de vara.
Dupa 1990 informatii masive si foarte precise au fost predate la stagiul de la Poiana Brasov din 1996 de catre spaniolii Mauricii Casasayas si Jose Marcobal Martiney care au trecut in revista tehnicile Seoi Nage, O Soto Gari, O Uchi Gari, Uchi Mata si Soto Maki Komi intr-o maniera competitionala. Deasemenea acestia au arata pentru prima data in Romania “roza deplasarilor “ in 5 directii. Nu trebuie neglijata nici lectia de lupta la sol pe care cei doi profesionisti spanoli au predat-o la Poiana Brasov.

Pierluigi Comino, un enciclopedist al judo-ului, epert in kata, a studiat judo la Universitatile, Tenri, Tokai, Kokusai Budo, conduce mai multe stagii de kata la Oradea in perioada 2004-2007, antreneaza lotul Romaniei de kata la dojo-ul sau din Udine in mai multe randuri, participa la stagiul national de la Felix din 2006 si 2007.
Poate fi considerat sursa rezultatelor la C.E. de kata din 2005 si 2008, 2009,2010 si 2011.

Hiroshi Katanishi, 7 Dan expert al Universitatii Tenri, probabil cel mai bun cunoscator al tai sabaki-ului si al oprtunitailor de atac in functie de deplasari, autorul unei metodologii promovate de Institutul de Judo din Paris prin stagiul din 2003 si 2005. Hiroshi Katanishi a condus doua antrenamente la stagiul national de judo de la Baile Felix din 2005, unde si-a prezentat metodologia.

Un capitol inedit produs de istoria ultimilor 20 de ani, perioada in care multi judoka, sportivi si antrenori au parasite tara. Cei mai buni dintre acestia prin munca sustinuta si valoare reusesc sa-si continue activitatea in judo. Unii dintre acestia au revenit in tara invitati sa impartaseasca din experienta dobandita. Astfel Donciu Mihail stabilit in Germania unde a condus diferite loturi nationale, conduce stagiul de perfectionare de la Poiana Brasov si participa ca lector la Stagiul de la Felix din 2004. In 2007 Vasile Alexandru stabilit in Italia unde antreneaza un club de succes participa ca lector la stagiul national de la Felix in 2007.

Lascau Daniel Florin, care dupa ce paraseste Romania se stabileste in Germania unde reuseste cel mai bun rezultat obtinut de un roman la C.M. de seniori, titlul de Campion Mondial, revine in tara ca si lector la stagiile nationale de la Felix din 2005 si promoveaza o metoda originala de constructie al sistemelor de tokuiwaza.

Media

In perioada anterioara infiintarii federatiei informatii despre judo a aparut in presa vremi, aceasta a relatat situatia judo-ului in tara noastra dar si evenimentele internationale. Incepad cu 1957 articole despre judo au fost semnate de ziaristii Otto Benko, Vasile Cabulea, M. Ghiodus, Ion Ioana, Gh. Serban, Nicolae Chindea, Horia Alexandrescu, Mihai Tranca, Costin Chiriac dar si de oameni din interiorul Judo-ului cum ar fi Florian Frazzei si Anton Muraru.
Ziarele “Scinteia” 1957, 1967, “Informatia Bucurestiului” 1964, 1965, 1966, “Sportul Popular” 1964, 1965, Revista “Sport” 1965, “Scinteia Tineretului” 1966, ‘Munca” 1966, “Drapelul Rosu” Timisoara 1965, Revista “Flacara”, Dobrogea Noua” 1966, au informat cititorii despre situatia judo-ului in tara si strainatate.
Dupa infiintarea federatiei, ziarul “Sportul Popular” mai tarziu “Sportul” devin o adevarat cronica a judo-ului romanesc.
Radio Bucuresti relateaza despre victoriile judoka romani, iar vocile unor campioni cum ar fi Vlad Nicolae, Serban Ilie, Nicolae Constantin, Fratica Mircea sau Cioc Mihai sunt auzite in eter.
Televiziunea Romana, prin emisiunea “Teleenciclopedia” promoveaza un documentar valoros despre Judo, Karate, Aikido si Kendo, cu mare impact la public. Meritele pentru promovarea acestor materiale au fost ale inginerului Nicolae Bialokur un mare pasionat de arte martiale cu merite incontestabile in startul artelor martiale din Romania.
Jurnalele de cinematograf care precedau filmele artistice au difuzat si ele materiale despre judo, dar poate cel mai mare impact asupra tinerilor a avut-o filmul artistic “Judo Saga II” 1945 regizata de Akira Kurosawa.
Sursa clasica de invatatura, cartea a avut si ea un rol deosebit de important mai ales in a oferi sursa de informatii pentru antrenorii care incercau sa se califice cat mai bine.
Cartile straine apar in rafturile bibliteciilor ambasadelor Japoniei si Statelor Unite dar si al bibliotecii Consiliului National pentru Educatie si Sport. Aceste carti au avut invariabli aceeasi soarta, au fost imprumutate si niciodate restituite intrand in bibliotecile particulare ale unor antrenori de judo. Au aparut si cateva bibloteci particulare care prin numar si calitatea cartilor au putut influenta judo-ul romanesc fiind punctual de plecare al cartilor autohtone de judo. Astfel profesorul Anton Muraru primul secretar al FRJ, profesorul Ioan Avram, Lucian Grigoropol, Bogdan Constantin, Ioan Hantau, Alexandru Vasile, Chirila Alexandru, reusesc sa achizitioneze o serie de carti importante de judo. Cartile de capatai ale judo-ului romanesc au fost “Judo” de Louis Robert, “Judo” de Ishiro Abe, “Dinamic Judo” ( “Judo in Action” ) de Kazuzo Kudo, “Judo” de Horst Wolf, “Cselgancs” de Galla Ferenc, “Kanon of Judo” de Kyuzo Mifune, “Ilustrated Kodokan Judo”, ultima fiind obtinut de Liviu Urma dupa o corespondenta cu Institutul Kodokan.
Merita mentionate ca si surse de intrare a judo-ului in Romania traducerile exceptionale ale matusii lui Lucian Grigoropol – Olga precum si manualele de uz intern ale politiei si securitati.
Revistele de judo ale vremii puteau fi obtinute la un moment dat cu mare greutate prin abonament la posta. Asfel cateva titluri de reviste din RDG si Germania au ajuns la antrenorii abonati, pe de alta parte federatia era obonata la celebra “France Judo”
Mijloacele audio vizuale tarditionale cum ar fi filmul de 8 mm sau 16 mm au intrat si ele in arhivele unor antrenori, campionul filmarilor cu apartul de 8 mm a fost profesorul Dragan Ionel din Deva. Deasemenea un film de 16 mm continand o scurta demonstatie de procedee tehnice in care Tori a fost regretatul sensei Han Chan Hi exista in colectia Chirila Alexandru. Odata cu aparatia video recorderelor au aparut si primele casete cu continut tehnic. Aparitia videorecorderul si al copiatoarelor a facut posibila piratarea diferitelor materiale, astfel copiile video si asa zise “xerox-uri ” au inceput sa circule intre antrenori democratizand oarecum circulatia informatilor din judo.
O sursa vie de informatii au fost si contactele dintre cluburile romanesti cu diverse cluburi din cadrul lagarului socialist, precum si informatiile cu care se reintorceau componentii echipelor nationale si antrenorii lor de la diferitele competitiila care luau parte. Metoda invatarii prin vizualizare este o metoda traditionala si se numeste “Mitori” . Prin aceasta metoda au intrat in tara tehnici ca “brasoveana” care defapt este “Koshi Jime” o varianta al lui “Okuri Eri Jime” si care probabil a fost importata de sportivii de la Dinamo Brasov, sau “ Ruseasaca” un hibrid intre “Kata Guruma” si “Tani Otoshi” si care a fost observata la sportivii sovietici. Contactele dintre cluburile romanesti si cluburi straine in timp au influentat stilul de lupta al unor cluburi fruntase din Romania, astfel contactele cu echipe poloneze, sovietice, moldovenesti, unguresti si RDG-iste influenteaza atat stilul de lupta al sportivilor cat si metodele antrenorilor din Iasi, Cluj, Arad, Miercurea Ciuc sau Oradea.
Ultima oportunitate prin care informatiile din judo au patruns in Romania, este catedra. Pentru prima data judo s-a predat in Romania de catre capitan Teaca Emilian, ca si instructor de jiu –jitsu la I.M.E.F. si I.S.E.F. Dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial predarea judo-ului la I.C.E.F.S a fost reluata doar icepand cu 1960 cand studentul la aceea vreme Bogdan Constantin a intrat la facultatea de educatie fizica. Introducerea judo-ului la I.C.E.F.S s-a facut prin afinitati personale, astfel rectorul Facultatii de Educatie Fizica si Sport Ion Siclovan era originar din Arad, fapt de care a profitat Botez Mihai care a facut loby pe langa acesta sa-l foloseasca ca si instructor pe Constantin Bogdan. Intre primii interesati de judo de la I.C.E.F.S, a fost luptatorul Ioan Hantau care era si ele student in anul II, si care ramane asistent si seful catedrei de judo de la I.C.E.F.S pana in 19xx , locul sau fiind ocupat de fostul sau student Dan Deliu. Pana in 1990 judo s-a mai predat si in cadrul Facultatilor de Educatiie Fizica din tara de catre Voda Stefan la Cluj, Constantin Bogdan la Timisoara, Bordea Constantin la Iasi, Velici Florian la Oradea, Stelian Stefanut la Craiova. Dupa 1990 apare specializarea judo si la alte centre universitare din tara, unde doctori in educatie fizica cu specializare judo, predau judo-ul : Turcu Dionisie la Sibiu, Bogdan Constantin la Arad, Ioan Trifa la Oradea, Palarie Cornel, Rosu Daniel si Rabolu Emilian la Pitesti, Chirazi Marin la Iasi, Ion Ene Mircea la Galati, Ungureanu Gheorghe la Constanta.
O varianata populara a scolarizarii specialistilor din judo a fost “Scoala de Antrenorii” infiintata pe langa U.C.F.S respectiv O.N.E.F. care consta in formarea de specialisti intru-un mod comasat.

Lucian Adrian Grigoropol Pagina 2 din 4
si Jujutsu a lui M. Feldenkrais . Practicam dupa carti, ajutat de un unchi, fost campion de box la Braila. Cateva filme chinezesti aratau “boxul chinezesc”. Cautam sa gasesc o sala unde se practica j.j. sau judo. In clasa 8-a auzind de asa ceva i-am dibuit, unica sectie de Judo a profesorului Florian F. Frazzei. Am cerut respectos si insistent sa fiu examinat si incercat. Am fost aceptat . In timp s-a creat S.S.nr.2 si am continuat acolo, chiar si dupa liceu, ca Sempai.( ‘Diploma’ nr. 143, absolvirea cursurilor de Judo, SS2, 1962, Ministerul Invatamantului si Culturii). Obiectivul prof. F.Frazei era sa raspandeasca noul sport, Judo. Propagarea s-a facut prin numeroase demonstratii . Publicarea unor articole in ziarul “Sportul Popular” si chiar o secventa intr-un Jurnal de Actualitati cinematografice unde am aparut si eu, ne dadeau sperante. Comprim ce am facut. Cei curiosi pot citi in viitorul apropiat, electronic, mai detailat experienta personala , sursele si mentori in “Curriculum Vitae Sportivae- L.A.Grigoropol”. Sunt recunoscator matusilor mele Lucretia N. R.( nee G.) ce mi-a cumparat, din strainatate, judogi, carti scumpe de judo si alte arte martiale, abonamente la reviste si celei care mi l-a tragus Olga .Z.G. Profund indatorat mentorilor mei, o lista lunga. Fara ei as fi batut pasul pe loc, iluzoriu accumuland experienta. Acelasi recunostinta , partenerilor si FRJ-ului. Am participat la prima competitie de Judo intre UVA si in 1959 si urmatoarele cu UVA 19 61 si 1962, cu echipa franceza FSJT ,1963 (Buc. Si Slobozia}, cu Agronomia, Vulcan, IOR. M-am auto declarat arbitru in 1963 si am continuat pana in 1974. . Cu multa pasiune am activat in crearea FRJ. Am antrenat grupuri la: Scoala Tehnica Unirea, Facultatea de Drept, ASE, la Scoala de Ofiteri –Focsani, unde Dr. militar Radu Nicolau a continuat si a deschis un club (Demonstratie pe stadionul Focsani de ziua Armatei in 1979, cu grupul antrenat). Suplinit pe F.Frazzei la SS2. Participat la stagiul cu maestri japonezi S.Fujita si T.Matsuzaka. Am condus cursul pilot pentru ofiteri “Cercetasi de mare Adancime, al Armatei”. Cu infintarea F.R.J. am urmatoarele certificari : ‘Carnet de Antrenor’ CNEFS nr.16-Judo, 1968; ‘Carnet de Arbitru’ nr.1, CNEFS-FRJ, cat I-a 1968; ‘Carnet de Purtator al Centurii “Negre” ‘ FRJ- 3 DAN-Dec. 1968 .
Am continuat ca Instructor de Judo la Y.M.C.A Levittown si Philadelphia. Am arbitrat la cererea expresa a Dr. E.K.Koiwai, atunci presedintele USJF si 8 dan Kodokan, de la care am invatat multe, cu privilegiul de a ma antrena direct cu el. Intrebat cine a fost Sensei-ul meu, si aratandu-i cartea de Judo a lui F. Frazzei , unde sunt Tori pentru Go-Kyo, i-a dat o dedicatie pe “ Official Judo handbook, USJF”. Todeauna m-am considerat apartinind Judoului Romanesc , FRJ-lui de care ma simt atasat. Am tradus o biografie a O-sensei-ului Jigoro Kano, ca Wikipedia. Tradus articole si conspecte publicate in revista ‘ Judo Spirit’, impreuna cu prof. F.F.un articol despre Aiki-ju-jutsu in revista ‘ Arte Martiale’ si mai am altele “in lucru”. In cartea prof. FF. “De la Centura Alba la Centura Neagra” am fost Tori.
Celor amatori de humor le sugerez sa citeasca articolul meu din Judo Spirit 3 ,“ Cum sa inveti Judo dupa carti scrise in Kanji’, din pacate titlul nu apare, dar textul e dupa fotografiile cu mine. Cateva evenimentece ne-au facut sa zambim. La intalnirea cu Sasahara, cineva de la ICF a venit cu noi de la SS2. Era prima oara cand ne intalneam cu un maestru japonez (campion, antrenor de LupteLlibere si expert de Judo). El a executat Tai-Otoshi celui de la ICF. In cadere i s-a defacut centura, un brau national de la dansuri populare, la fel si jacheta si s-a rostogolit de mai multe ori. Sasahara razind la numit, ceea ce noi am inteles “duru-duru” ( de-a dura) , de fapt “Guru-Guru”, “ se rostogoleste”.
Lucian Adrian Grigoropol Pagina 3 din 4
Dupa meciuri , echipa FSJT, a venit, sa ne instruiasca judo, la sala noastra SS2. Eram fata in fata cu Rene Breton, ( 4 dan) si imi demonstra O-A-H. Un autoinvitat, imbracat cu jacheta de la judogi, a venit de pe banca, prin spate meu
si fara sa salute sau macar sa spuna “bonjour”, a luat prize pe Beton si zicand raspicat : O-SOTO-GARI, a trecut sa-i secere piciorul drept. Breton nu i-a dat nici o atentie si a continuat sa vorbeasca cu mine, mentinand prize pe jacheta mea. Cand piciurul de atac a luat contact cu a lui , Breton a incordat putin genunchiul si individul a cazut pe spate cu sgomot, complet ignorat. La un concurs, unde arbitram in Brasov, purtand palarii cu borul larg, la moda in Bucuresti, A.Stefanut si cu mine, la receptia hotelului Carpati am spus” Avem rezervatie”, R: “Sigur”.” Stii cine suntem noi?”, R:”Sigur”. “Cine suntem?” R: “Lautari”. Acolo se purtau palarii tiroleze cu bor mic si multe insigne alpine.
Lucian Adrian Grigoropol

Lucian Adrian Grigoropol Pagina 4 din 4

Anul 1968, locatia: fost “Stadionul 23August/ Lia Manoliu, acum demolat. Stagiul de Perfectionare JUDO condus de:
S. Fujita 7 Dan. Director tehnic la “ Kodokan Institute” si
Takeshi Matsuzaka 5 Dan Campion la “1968 All Japan Open Championships” si la categoria mijlocie “All Japan University Championfhips”
De la stanga la dreapta. Primul rand ( in genunchi). Bucur, Alexandru Stefanut
Randul al doilea ( in picioare).
Lucian Adrian Grigoropol, S. Fujita, Takeshi Matsuzaka, Mihail Gheorghe Donciu
Randul al treilea:…………neindentificat ( daca se afla , va rog completati), Cristian Pavelescu.
Fotografia: curtezie de la Mihail Gheorghe Donciu, dedicatie pe verso:” ..lui Lucian, sa-ti aduca amintire de clipele petrecute impreuna pe tatami- urile romane . L.ucian Adrian .Grigoropol

LUCRARE
DE
LICEN}|

RA}IONALIZAREA ANTRENAMENTULUI PRIN CRE{TEREA EFICIEN}EI PREG|TIRII ~N VEDEREA PARTICIP|RII LOTULUI NA}IONAL DE JUDO LA JOCURILE OLIMPICE – ATLANTA 1996

1994

COORDONATOR :
LECTOR UNIVERSITAR CONSTANTIN BORDEA
CANDIDAT :
IOAN MORARU

IA{I – 1995

PLANUL LUCR|RII

CAPITOLUL I
INTRODUCERE 3
- Scopul lucr\rii
- Sarcinile cercet\rii
- Ipotezele de lucru
CAPITOLUL II
FUNDAMENTAREA TEORETIC| A CERCET|RII 8
- Caracteristicile JUDO-ului
- Modelul sportivului de performan]\
- Criterii, probe [i norme de selec]ie
CAPITOLUL III
ORGANIZAREA {I DESF|{URAREA CERCET|RII 26
- Metodologia cercet\rii
- Structura [i periodizarea preg\tirii conform planului de preg\tire pentru anul 1994
CAPITOLUL IV
REZULTATELE CERCET|RII {I INTERPRETAREA LOR 49
- Informa]ii cu privire la preg\tirea realizat\ `n anul 1994
- Sinteza preg\tirii
CAPITOLUL V
CONCLUZII {I PROPUNERI 101

BIBLIOGRAFIE 106

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

- Scopul lucr\rii
- Sarcinile cercet\rii
- Ipotezele de lucru

Se spune c\ un judoka trebuie s\ aib\ calit\]ile tuturor sportivilor : picioare de sprinter, subtilitatea [i promptitudinea unui scrimer, privirea cuprinz\toare a juc\torului de tenis, suple]ea gimnastului, inteligen]a juc\torului de [ah...
Dincolo de aptitudinile naturale ale celor care se dedic\ sportului complet JUDO, sport al " corpului [i min]ii “, aceste calit\]i se pot `mplini numai printr-o munc\ asidu\, printr-un antrenament complex.
Caracterizând acest sport `ntr-un mod deosebit de sugestiv, Mikonosuke Kawaishi spunea :
” JUDO este practic f\r\ limite, variat ca via]a `ns\[i."
{i totu[i, o mi[care care reu[e[te, adic\ mi[carea `n sine, nu este izolat\ perfect, f\r\ leg\tur\ cu ceea ce urmeaz, ci, dimpotriv\, este `ntotdeauna o consecin]\, exploatarea mai mult sau mai pu]in con[tient\ a unei ocazii preg\tite, a unei `ntâmpl\ri sau fericite coinciden]e.
{i aceast\ exploatare, aceast\ adaptare instantanee la ocazii, aceast\ ac]iune imediat\, care n-ar putea fi altfel pentru c\ [i-ar pierde eficacitatea, perfec]iunea [i frumuse]ea este `ntotdeauna rezultatul unui antrenament perseverent, ceea ce nu vrea s\ spun\ `ns\ dezordonat [i nechibzuit.
~n orice dispozi]ie s-ar afla JUDOKA, el trebuie s\ lucreze mereu, pentru c\ `n JUDO, ca [i `n via]\, u[urin]a poate fi la `nceput o trambulin\, dar foarte repede devine un handicap ; [i `n mod paradoxal se poate spune c\, la urma urmelor, individul dotat are nevoie de mai mult caracter pentru a se perfec]iona decât cel cu mai pu]ine calit\]i. Motiv pentru care `n JUDO, ca [i `n via]\, adeseori reu[esc cei care au mai mult decât u[urin]\, adic\, cu tenacitate.

1.1 SCOPUL LUCR|RII

1.1.1. Scop opera]ional (imediat)
Colaborarea `n cadrul conducerii tehnice a lotului pentru optimizarea preg\tirii [i particip\rii `n concurs a sportivilor judoka componen]i ai lotului olimpic.

1.1.2. Scop fundamental (de perspectiv\)
Studierea parametrilor constan]i, esen]iali, cu valoare de generalizare [i stabilirea pe aceast\ baz\ a unor modele inter-disciplinare, de sintez\ `n sfera selec]iei preg\tirii [i concursului.

1.2 SARCINILE CERCET|RII

1.2.1. Studierea concep]iei de preg\tire pe baza analizei documentelor de planificare [i a valorific\rii unor concluzii ale cercet\rii.
1.2.2. Stabilirea unui sistem mai complex [i detaliat de obiectivizare a preg\tirii [i a concursului.
1.2.3. ~ntocmirea unor noi fi[e de `nregistrare, prelucrare [i sinteze critice periodice.
1.2.4. Stabilirea indicatorilor cantitativi [i calitativi care pot caracteriza procesul de preg\tire [i `nregistrarea tuturor informa]iilor referitoare la ei, `n cadrul preg\tirii [i particip\rii `n concurs, `n vederea schi]\rii modelului s\u.
1.2.5. Analiza poten]ialului biologic ini]ial, pe etape [i final al membrilor lotului, `n concordan]\ cu cerin]ele [i exigen]ele impuse de specificitatea judoului [i cu poten]ialul uman existent.
1.2.6. Prelucrarea permanent\ a informa]iilor ob]inute, interpretarea par]ial\ [i valorificarea imediat\ a concluziilor prin sinteze critice asupra preg\tirii efectuate ce vor cuprinde:
- volumul realizat exprimat `n unit\]ile de m\sur\ specifice mijloacelor folosite;
– intensitatea [i complexitatea efortului;
- densitatea lec]iilor;
– deficien]ele de execu]ie ale programului;
– grupajul mijloacelor pe factori de antrenament [i pe indicatorii esen]iali ai modelului de preg\tire;
1.2.7. Reinventarierea mijloacelor folosite [i sistematizarea lor pe componente de antrenament [i pe criteriile utilit\]ii [i eficien]ei lor .
1.2.8. Ra]ionalizarea mijloacelor preg\tirii `n concordan]\ cu necesit\]ile modelului de concurs.
1.2.9. Urm\rirea permanent\ a dinamicii adaptibilit\]ii sportivilor `n raport cu metodica [i con]inutul prepara]iei.
1.2.10. Surprinderea unor momente discronice [i sincronice a unor structuri informa]ionale de naturi diferite (tehnico-tactice, motrice, fiziologice, biochimice, psihologice [i medicale).
1.2.11. Studierea posibilit\]ilor de a inventaria [i ra]ionaliza parametrii cantitativi [i calitativi din punct de vedere praxiologic (factori pozitivi - facilitatori [i negativi - limitatori).
1.2.12. Conturarea parametrilor stabili, specifici [i generali, precum [i a celor cu caracter sporadic, `ntâmpl\tor, particular, ciclic sau aciclic, folosind metode [i mijloace `mbun\t\]ite de obiectivizare, prelucrare [i interpretare a informa]iei din domeniul informaticii.
1.2.13. Studierea aspectelor legate de folosirea metodei model\rii `n instruirea sportiv\.
1.2.14. Precizarea obiectiv\ a valorilor indicatorilor cantitativi [i calitativi ai modelului de preg\tire din care s\ rezulte data intr\rii [i ie[irii sportivilor `n [i din forma sportiv\, `nal]imea [i frecven]a vârfurilor ei, intervalul temporal dintre eviden]ierea lor, `n raport cu concursurile majore ale calendarului, analiza critic\ a modului `n care traiectoria formei sportive s-a realizat fa]\ de ipoteza de lucru, cauzele (obiectivizate) care au generat sau `mpiedicat ob]inerea ei, corespunz\tor
obiectivelor de concurs prestabilite.
1.2.15. Elaborarea unei lucr\ri de sintez\ la sfâr[itul programului de cercetare.

1.3 IPOTEZELE DE LUCRU

Orice disciplin\ care are ca obiect OMUL este esen]ialmente complex\ [i delicat\, cere reflec]ie [i pruden]\; cere experimentarea, examinarea [i interpretarea unui num\r considerabil de date de toate felurile; trebuie s\ se fereasc\ de solu]iile simpliste, reclamând permanent o revizuire a concluziilor, care, `n dinamica timpului n-au adesea decât o valoare provizorie.
Procesul instructiv – educativ `n “marea performan]\ sportiv\ este un fenomen pedagogic special extrem de complex aducând `n sfera influen]ei pedagogice OMUL TOTAL, cu probleme psiho – biologice la LIMIT|.
Asupra sportivului ac]ioneaz\ permanent o multitudine de factori interni [i externi, nu izola]i unul de cal\lalt ci, de cele mai multe ori, intercorelat, astfel c\ leg\tura dintre ei creeaz\ o entitate calitativ\ distinctiv\, un produs nou, complex [i f\r\ manifestare constant\.
Complexitatea informa]iilor ce trebuie interpretate precum [i natura lor calitativ\ este marele impediment al cercet\rii. De aceea, problematica acesteia va fi `n primul r`nd M|SURA.
Unde nu-i m\sur\ nu-i nici [tiin]\.
Este posibil\ evaluarea cantitativ\ [i cu atât mai mult calitativ\ a efectelor, cauzelor sau fenomenelor specifice ? Iat\ ~ntrebarea!
~n pofida acestor obstacole ne-am propus s\ studiem `n manier\ longitudinal\, `n dinamic\, procesul instruirii sportive la lotul olimpic de judo.
De aceea cercetarea noastr\ s-a str\duit s\ utilizeze m\sura [i s\ recurg\ la instrumentul matematic pentru a interpreta rezultatele. Aceast\ tehnologie dore[te s\ se apropie de o cercetare `ntemeiat\ pe logic\ [i ra]iune, cu scopul de a `nlocui opiniile prin probe, teoriile prin fapte, generalit\]ile prin elemente concrete [i precise.
De[i continu\ linia cercet\rii precedente la nivelul e[antionului cel mai semnificativ de judoka, lucrarea ce finalizeaz\ cercetarea prezent\ `ncearc\ un pas `nainte prin tendin]a de a rela]iona, prelucra [i interpreta rezultatele mai precis [i mai concret, interpret`nd integralist [i evolutiv informa]iile recoltate.
Cercetarea abordeaz\ [i metoda model\rii, fiind `ns\ pe deplin con[tien]i de valoarea, limitele [i rezisten]a `n timp a ” modelului”. ~n cadrul acestui sistem, `n care sportivul reprezint\ un subsistem aflat `n cea mai trepidant\ curs\ de reglare-transformare, un model are o existen]\ efemer\, dar modelarea r\mâne o metod\ de studiu [i de experien]\ util\ [i viabil\, atât pentru proces, cât [i pentru omul supus influen]elor acestuia.
~n scopul opera]ional, pentru m\rirea randamentului propor]iei, ne-am propus s\ amelior\m procesul de instruire plecând de la analiza cât mai obiectiv\ [i exact\ a acestuia, `n corela]ie cu transform\rile surprinse `n dinamica acestuia [i presta]ia sportivilor atât `n diferitele momente ale preg\tirii cât [i `n finalul acesteia.

CAPITOLUL II

FUNDAMENTAREA TEORETIC| A CERCET|RII

- Caracteristicile JUDO-ului
- Modelul sportivului de performan]\
- Criterii, probe [i norme de selec]ie

Posibilitatea de dirijare, de decizie [i de optimizare a antrenamentului sportiv depinde `n ultim\ instan]\ de `nregistrarea continu\ a datelor (furnizate de obiectivizare), de prelucrarea lor imediat\ [i de o interpretare corelat\, analizat\ periodic.
Opera]ia de obiectivizare la loturile asistate de brig\zile multidisciplinare a permis inventarierea mijloacelor ( exerci]iilor ) care intr\ `n componen]a antrenamentelor.
Ceea ce a frapat a fost num\rul mare de mijloace, care corespundeau orient\rii metodice a timpului trecut, când se elogia bog\]ia con]inutului ca o condi]ie a reu[itei [i eficien]ei sale sporite. Sursele de alc\tuire [i stratificare a con]inutului antrenamentului erau [i r\mân multiple ; mijloacele folosite de antrenor `n situa]ia `n care el le-a practicat ca sportiv ; cele dobândite `n propria [coal\, parcurgând programele didactice ale catedrelor cu profil aplicativ ; cele g\site `n monografiile editate pe ramuri de sport ; cele imaginate de el `n procesul devenirii sale ca antrenor ; cele elaborate de carcetarea [tiin]ific\ ; cele `ntâlnite `n experien]a antrenorilor de marc\, sau constatate `n practica loturilor na]ionale [i evident `nsu[ite ; cele v\zute `n contactul cu antrenorii str\ini [i experien]a lor . Era necesar\ o asemenea aglomerare de mijloace ? Se dovedea indubitabil c\ toate sânt necesare ob]inerii performan]ei de cert\ valoare ? Aceste nedumeriri au fost spulberate de statistica matematic\, care a sugerat c\ este necesar s\ se selec]ioneze continuu [i mai ales s\ se foloseasc\, `n antrenamente, din multitudinea de mijloace posibile ori acumulate prin exparien]\, doar acelea care au un grad ridicat de eficien]\ `n determinarea performan]ei sportive. Supunând ini]ial m\sur\torilor obiective diferi]i parametri ai preg\tirii [i `n mod deosebit valorile cantitative ale mijloacelor de antrenament, care determin\ `n final performan]a sportiv\, vom efectua o selec]ie statistico-matematic\ a acestora. Men]ion\m c\ este necesar s\ se organizeze structural mijloacele de antrenament, astfel `ncât toate componentele lor s\ aib\ valori constante, cu excep]ia uneia singure, care s\ evolueze `n timp. Pentru aceasta, ini]ial, trebuie s\ se treac\ la standardizarea mijloacelor de antrenament, pentru a putea surprinde statistico-matematic corela]ia fiec\rui mijloc de antrenament cu o alt\ variabil\, care este chiar scopul preg\tirii, adic\ performan]a sportiv\ .
Referitor la literatura de specialitate, dup\ cum reiese [i din bibliografie, abordarea ei, o vom face `n capitolul REZULTATELE CERCET|RII {I INTERPRETAREA LOR, f\când compara]ii .

2.1 CARACTERISTICILE JUDOULUI

Judoul românesc [i-a cucerit un loc bine definit `n judoul contemporan ca urmare a dezvolt\rii interne, dar `n mod deosebit a performan]elor ob]inute.
Turneul olimpic de la Barcelona 1992 a demonstrat c\ judoul se afl\ `n evident progres tehnic, tactic, fizic [i spectacular.
Pentru realizarea acestei performan]e sportive de `nalt nivel, este imperios necesar\ l\rgirea continu\ a bazei [tiin]ifice a preg\tirii. Afirmarea [tiin]ei `n domeniul instruirii sportive nu s-a f\cut `n judo, de la sine, [i nici nu a fost introdus\ cu u[urin]\. ~n judo, caracterul didactic era [i este foarte strict delimitat datorit\ `mp\r]irii procedeelor tehnice pe grupe metodice de `nv\]are, atât pentru tehnica luptei `n picioare, cât [i pentru cea la sol, ceea ce a declan[at unele rezisten]e.
Dar, pornind de la caracteristicile specifice ale judoului, cercetarea [tiin]ific\ a impus [i `n judo folosirea metodelor "experimentale" de cuantificare [i m\surare a efortului.
Pentru rezolvarea sarcinilor actuale ale procesului de instruire, extrem de complexe se impune explicitarea caracteristicilor efortului specific.
Judoul face parte din grupa sporturilor cu manifest\ri complexe a capacit\]ilor fizice [i `n egal\ m\sur\ a dezvolt\rii deprinderilor motrice de for]\, vitez\, `ndemânare, suple]e [i rezisten]\.
Din punct de vedere fiziologic, efortul este maximal [i se manifest\ cu `ntreruperi :
a) pentru execu]ia [i finalizarea ac]iunilor tehnice din grupa Nage-waza efortul are un caracter dominat de ” vitez\-`ndem`nare ” cu grad `nalt de complexitate pentru procedee tehnice care solicit\ vitez\ de reac]ie, repeti]ie [i de execu]ie;
b) pentru execu]ia [i finalizarea ac]iunilor tehnice din grupa de Ne-Waza, efortul are un caracter de ” for]\-vitez\ ” `n regim de rezisten]\.
c) natura oboselii are un caracter dominant nervos.
Pentru a r\spunde complexit\]ii efortului competi]ional, lec]iile de instruire trebuie s\ foloseasc\ mijloace prin care s\ se solicite diferen]iat, dar continuu educarea capacit\]ilor motrice psihice [i biologice prin folosirea procedeelor tehnice specifice.
Particularitatea esen]ial\ a judoului o constituie faptul c\ procedeele tehnice sunt create [i adaptate la posibilit\]ile pe care le ofer\ practicarea sa `n judogi [i pe tatami.
Con]inutul tehnic este caracterizat prin existen]a a peste 130 de procedee tehnice de proiectare, ag\]are, secerare, m\turare, `n lupta Nage-Waza, iar la sol prin tehnici de imobilizare, strangulare [i lux\ri (asupra cotului), ceea ce ofer\ o alt\ caracteristic\, "dinamismul ".
Aceasta `i confer\ judoului modern spectacularitate [i neprev\zut, prin faptul c\ deschid calea spre libera imagina]ie a judoka `n care gândirea creatoare a acestora poate determina execu]ii de mare complexitate [i spectacol.
Prin preg\tirea tehnic\, tactic\ [i `ndeosebi cea fizic\ specific\ [i general\, prin educarea calit\]ilor morale [i de voin]\, judoul solicit\ din partea judoka s\ prezinte o dezvoltare armonioas\ a aparatului locomotor [i o bun\ func]ionalitate a marilor func]iuni (circulator, respirator, nervos etc.).
Tr\s\turile fizice [i psihice proprii ale unor judoka sunt: viteza [i mobilitatea `n mi[c\ri, rezisten]\ `n regim de for]\, curajul [i dârzenia, st\pânirea de sine, pasiune [i d\ruire `n lupt\.
Ca o consecin]\ a “caracteristicilor judoului” `n cadrul lec]iilor de antrenament, to]i factorii efortului (fizic, tehnic, tactic, psihologic) vor fi ataca]i simultan, pentru a determina adaptarea organismului la “eforturi maxime” necesare dezvolt\rii capacit\]ilor organismului, corespunz\tor cerin]elor impuse de activitatea competi]ional\ de performan]\.

2.2 MODELUL SPORTIVULUI DE PERFORMAN}|

2.2.1. Vârsta optim\ de ob]inere a performan]elor

2.2.1.1. Media ponderat\ a vârstei participan]ilor la competi]iile continentale :
24,8 ani
2.2.1.2 Media ponderat\ a vârstei medalia]ilor :
25,2 ani.
2.2.1.3. ~mpr\[tierea participan]ilor fa]\ de medie :
80 sportivi 24 ani 130 sportivi
( 38% ) ( 62% )
2.2.1.4. V`rsta cronologic\ (atins\ `n anul JO):

Categoria Vârsta optim\
60 Kg 22-23 ani
65 Kg 24-26 ani
71 Kg 23-24 ani
78 Kg 24-26 ani
86 Kg 25-26 ani
95 Kg 25-26 ani
+95 Kg 26-27 ani
OPEN 26-28 ani

2.2.1.5. Vârsta (vechimea) competi]ional\ de `nalt\ performan]\ a medalia]ilor:
6 ani.
2.2.1.6. Vârsta competi]ional\ de `nalt\ performan]\ (la JO):

Categoria Vârsta competi]ional\
60 Kg 4-5 ani
65 Kg 5-6 ani
71 Kg 4-5 ani
78 Kg 5-6 ani
86 Kg 5-6 ani
95 Kg 6-7 ani
+95 Kg 7-8 ani
OPEN 8-9 ani

2.2.2. Tipul somatic

2.2.2.1. Talia participan]ilor: 178 cm
2.2.2.2. Media taliei medalia]ilor: 176,3 cm
2.2.2.3. Media taliei pe categorii de greutate:

Categoria Talia optim\
60 kg 165-166 cm
65 kg 167-169 cm
71 kg 172-173 cm
78 kg 176-177 cm
86 kg 181-182 cm
95 kg 182-182 cm
+95 kg 183-187 cm
OPEN 181-188 cm

2.2.2.4. Greutatea
La categoriile limitate de regulament, greutatea optim\ a judoka va fi cât mai apropiat\ de limita superioar\ intervalului admis, toleran]a maxim\ cerut\ fiind de 2-3 kg.
Pentru categoriile +95kg [i OPEN greutatea va tinde spre:
Categ.+95 kg 116-122 kg
Categ. OPEN 114-121 kg

2.2.3. Calit\]i motrice

2.2.3.1. Compozi]ia componentelor antrenamentului:
- preg\tirea tehnico-tactic\ 70 %
- preg\tirea fizic\ 30 %

2.2.3.2. Structura preg\tirii fizice:
- vitez\-for]\ 30 %
- vitez\ 25 %
- for]\-vitez\ 20 %
- for]\ 15 %
- rezisten]\ 10 %

2.2.3.3 Distribu]ia raportului ponderal al calit\]ilor motrice pe categorii de greutate.
Categ.60-71 kg - vitez\-for]\ 45 %
- vitez\ 20 %
- for]\-vitez\ 15 %
- for]\ 10 %
- rezisten]\ 10 %

Categ.78-86 kg - for]\-vitez\ 45 %
- vitez\ 20 %
- for]\ 20 %
- rezisten]\ 15 %

Categ.95 Kg, +95 kg - for]\ 55 %
- for]\-vitez\ 20 %
- vitez\ 15 %
- rezisten]\ 10 %

2.2.4. Structura preg\tirii tehnico-tactice

NAGE-WAZA 63 %
NE-WAZA 33 %
GAESHI-WAZA 4 %

2.2.4.1. Structura categoriei 60-71 kg :
NAGE-WAZA 59 %
NE-WAZA 38 %
GAESHI-WAZA 3 %

2.2.4.2. Structura categoriei 78-86 kg :
NAGE-WAZA 71 %
NE-WAZA 26 %
GAESHI-WAZA 3 %

2.2.4.3. Structura categoriei 95 kg, +95 kg :
NAGE-WAZA 63 %
NE-WAZA 32 %
GAESHI-WAZA 5 %
2.2.5. Calit\]i psihice

2.2.5.1 Modelul psihic performan]ial.

Psihomotricitate:
- viteza de reac]ie (explozie) [i execu]ie a bra]elor [i membrelor inferioare;
- coordonare [i `ndem`nare global\;
- valoarea reac]iei complexe.
Capacitate proxexic\:
- vigilitate (aten]ie latent\);
- concentrare a aten]iei;
- comutativitate [i mobilitate rapid\
Capacitate mental\:
- flexibilitate neurocortical\
- calculul tactic rapid [i decizie minimax.;
- creativitate spontan\;
Capacitate autoreglatorie:
- somatic\;
- visceral\;
- mental\;
- emo]ional\ .

2.2.5.2. Modelul condi]iei psihice

Tonusul neuropsihic:
- hiperstezie (eficien]\ senzorio-perceptiv\);
- activare-luciditate ( excitabilitate optim\);

Tonusul hiperemo]ional:
- hiperetmie pozitiv\ (`ncredere, combativitate);

Temperamentul:
- energie neuropsihic\;
- eu puternic (stabilitate psihic\);
- asenden]\ (dominare);
- autoevaluare relativ\.

Caracterul:
- perseveren]\ `n efort (dârzenie);
- supraeu puternic (disciplin\);
- curaj;
- mobilizare voluntar\;
- rezisten]\ la durere, stres;
- motiva]ie pentru record.

2.2.6. Modelul fiziologic

2.2.6.1.Consumul maxim de oxigen/kg:

Categoria VO2/kg max.
60 kg 60-71
65 kg 59-69
71 kg 57-68
78 kg 56-66
86 kg 53-62
95 kg 51-61
+95 kg 50-59
OPEN 50-59

2.2.6.2. Travaliul total realizat ( TTR 10″ ) :

Categoria TTR 10 “/kg
60 kg 47-55
65 kg 46-53
71 kg 45-52
78 kg 44-51
86 kg 42-48
95 kg 40-47
+95 kg 39-45

2.3 CRITERII, PROBE {I NORME DE SELEC}IE

2.3.1. Criteriul indicatorilor factorilor preg\tire fizic\ (structura calitativ-cantitativ\ a calit\]ilor generale [i specifice)

Modelul general, operând cu structura ponderal\ a calit\]ilor motrice predominante judoului, stabile[te ierarhia acestora dispunând `ntre calit\]ile de rangul ~ntâi grupajul VITEZA `n care calitatea DETENTA de]ine aproape o treime din ansamblul cerin]elor motricit\]ii specifice. ~n secundar apare grupajul FOR}| `n care combina]ia FOR}|-VITEZ| este prioritar\.
Deci principala calitate motric\ necesar\ unui judoka ce poate deveni competitiv pe plan interna]ional este VITEZA.
Dat\ fiind configura]ia biologic\ structural definitiv\ a celor opt categorii de greutate, distribu]ia raportului ponderal al calit\]ilor motrice este [i ea diferit\ de la o categorie la alta.
Modelele de preg\tire [i concurs specifice fiec\rei categorii prezint\ `n extenso ponderea calit\]ilor necesare acestora.

2.3.2. Criteriul indicatorilor componentei preg\tire tehnico-tactic\

Structura preg\tirii tehnico-tactice inclus\ `n modelul general, dispune lupta `n picioare (NAGE-WAZA) pe primul loc ca importan]\, cu 63 % din ponderea total\. ~n cadrul acesteia grupajul KATA-TE-WAZA cu 39% din NAGE-WAZA de]ine suprema]ia, procedeele tehnice cele mai utilizate fiind SEOI-NAGE, O-UCHI-GARI, UCHI-MATA iar din NE-WAZA, YOKO-SHIHO-GATAME.
Asemenea factorului anterior, cele opt categorii de greutate deschid un diapazon tehnic complex, fiec\reia din acestea fiindu-i specifice anumite grupe de tehnici sau procedee. Modelele de preg\tire [i concurs dedicate acestora,ofer\ detaliat principalele caracteristici tehnico-tactice specifice.

2.3.3. Cerin]ele de selec]ie, preg\tire [i concurs specifice
pe categorii de greutate

2.3.3.1. Cerin]e de selec]ie, preg\tire [i concurs specifice categoriilor 60-71 kg

- Aceste categorii se `nscriu `n grupa `n care primeaz\ procedeele tehnice de NAGE-WAZA continuate `n scop tactic cu treceri `n NE-WAZA urm\rind finalizarea sau trecerea timpului de lupt\ pentru men]inerea unui rezultat. Aspectul luptei pare dezordonat la primele dou\ categorii, datorit\ multiplelor ac]iuni `n[el\toare (fente) prin care se urm\re[te mascarea atacului decisiv. La categoria 71 kg tehnica de lupt\ `n NAGE-WAZA cap\t\ un caracter decisiv urm\rindu-se finalizarea la primul atac.
- Preg\tirea fizic\ pune accent deosebit pe dezvoltarea vitezei native `n selec]ie [i pe educarea [i perfec]ionarea vitezei `n regim de for]\, asigurând [i dezvoltarea rezisten]ei specifice.
- Datorit\ complexit\]ii [i durit\]ii luptei la aceste categorii se urm\re[te educarea dârzeniei, combativit\]ii [i rezisten]ei la stress.

2.3.3.2. Cerin]ele de selec]ie, preg\tire [i concurs specifice categoriilor mijlocii - 78 - 86 kg.

- Categorii `n care procedeele tehnice cer ca structur\ motric\ sportivi cu bra]e [i picioare lungi, cu masa muscular\ bine reliefat\, ceea ce impune perfec]ionarea unor ac]iuni tehnice complexe prin legarea `n ac]iune a 2-3 procedee tehnice din NAGE-WAZA [i pentru continuarea luptei la sol a 2-3 tehnici de contraatac ce sunt finalizate `n NE-WAZA prin 2-3 procedee tehnice automatizate.
- Preg\tirea fizic\ cap\t\ un aspect mixt de m\rire a ponderii lucrului de for]\ `n regim de vitez\ printr-o rezisten]\ la eforturi aerobe [i anaerobe.
- Datorit\ durit\]ii luptei precum [i a complexit\]ii ei, rezisten]a la st\ri limit\ pune educarea dârzeniei [i a reac]iei.

2.3.3.3.Cerin]ele de selec]ie, preg\tire [i concurs specifice
categoriilor grele : 95Kg, +95 Kg, OPEN.

- Preg\tirea tehnic\ la aceste categorii este subordonat\ cerin]elor form\rii unor leg\turi, a unor procedee tehnice ce se execut\ cu aceea[i priz\ - atac dreapta, finalizat stânga sau invers. Procedeele tehnice din NAGE-WAZA sunt obligatoriu legate prin treceri de continuare cu procedee de NE-WAZA.
- Preg\tirea fizic\ include dezvoltarea la parametri maximali ai calit\]ii motrice. Viteza `n cele trei componente: reac]ie, repeti]ie [i execu]ie. For]a [i rezisten]a vor fi de asemenea, educate la nivel maximal, pentru a putea r\spunde solicit\rilor impuse de parteneri cu caracteristici somatice deosebite.
– Construc]ia psihic\ determinant\ a acestor categorii, impune o dezvoltare complex\ a rezisten]ei la stres, curajului [i dârzeniei dublate cu o mobilitate [i stabilitate afectiv\ bine conturate.

Modelul de preg\tire

Mijloace [i metode de preg\tire pe componentele antrenamentului

Inventarul de mijloace utilizat `n practica lec]iilor de antrenament, apreciat prin unit\]i de lucru atât cu valori (m\rimi) absolute cât [i relative (medii [i procente), se poate sistematiza grupându-l pe componentele antrenamentului `n urm\toarea structur\:

Preg\tirea fizic\ general\:
- exerci]ii de gimnastic\ (acrobatic\), mobilitate, suple]e;
– alergare pe teren variat;
– ascensiuni pe munte, alerg\ri sau exerci]ii diverse pe sc\ri;
– exerci]ii cu `ngreuiere;
– norme de control fizice;
– jocuri sportive.

Preg\tire fizic\ specific\:
– circuit training nr. 1 (F-R):

Categorie / Kg. Repet\ri 60-65 71-78 86 95-+95
I. 1. pus la piept 5×10 60 70 80 90
2. abdomen 5×20
II. 3. `mpins culcat 5×10 70 80 90 100
4. ramat vertical 5×10 25 35 45 55
III. 5. genoflexiuni 5×10 80 90 100 100
6. ramat orizontal 5×10 50 60 70 80
IV. 7. biceps 5×10 50 60 70 80
8. genuflex.cu s\rit. 5×10 30 40 50 60
TOTAL – Kg. 18250 21750 25250 28750

– circuit training nr. 2 (V-R):

1. pus la piept 10
2. semigenuflexiuni 10
3. `mpins culcat 10
4. buldogi 2×15
5. bricege 20
6. pod `n spate 20
7. pod `n fa]\ 20
8. genuflexiuni cu s\ritur\ 2×20
9. flot\ri cu b\taie din palme 20
10. s\rituri peste banc\ 2×20
11. flot\ri coreene 20
12. extensii triunghi 20
13. trac]iuni chimonou 15
14. s\rituri cu picioarele la spaliere 2×20

– este un circuit de F-V `n regim de R; se execut\ contratimp repet`ndu-se de 3 ori legat (f\r\ pauze), cu 50-60% din maxim la pus la piept [i `mpins culcat, `n aproximativ 11-17 ’ .

- circuit training nr. 3 (alte circuite);
- ex. tehnice `n regim de calit\]i motrice;
– ex. de `nc\lzire specific\.

Preg\tire tehnic\:
– UKEMI (c\deri);
– TANDOKU-RANCHIU (repetarea procedeului f\r\ partener);
– UCHI-KOMI, NAGE-KOMI (intr\ri la procedeu f\r\ proiectare, cu proiectare);
– YAKU-SOKU-GEIKO (lupt\ f\r\ for]\ sub form\ de joc);
– BUTSUKARI-GEIKO (executarea procedeului din deplasare);
– lucru pentru TOKUI-WAZA (lupt\ cu procedeele de baz\);
– lucru pentru RENRAKU-WAZA (lupt\ cu procedeele de baz\ combinate);
– lucru pentru GAESHI-WAZA ( lupt\ folosind contraatacul pe tehnica adversarului );
– RANDORI (lupt\ cu 70-80 % din for]\);
– SHIAI (lupt\ cu 100 % din for]\).

Preg\tire tactic\:
– KAKARI-GEIKO (lupt\ cu tem\ pe perioade scurte);
– RANDORI cu tem\;
– SHIAI cu tem\;
– SHIAI de concurs.
Rela]iile ob]inute prin simple prelucr\ri matematice, pe toate treptele analizei efectuate (lec]ie, ciclu s\pt\m`nal, etap\, perioad\, ciclu preg\tire, an competi]ional ) se vor ad\uga urm\toarelor sisteme de prelucrare a informa]iilor:
- metoda estim\rii eficien]ei [i apartenen]ei mijloacelor lec]iei la componentele de antrenament;
- ponderea componentelor `n cadrul lec]iilor de antrenament;
- dinamica intercomponen]ial\ (rela]ia dintre componentele antrenamentului);
- dinamica intracomponen]ial\ (distribu]ia componentei `n timpul analizat).

Indica]ii metodice privind realizarea obiectivelor de instruire

Judo, sport de mare complexitate tehnico-tactic\ (cuprinde un “inventar” de peste 160 de procedee tehnico-tactice) dar `n care performan]a nu este cuantificabil\ (kg., nr., sec.,), diapazonul mijloacelor care pot [i trebuie s\ duc\ la ameliorarea execu]iilor tehnice [i procedeelor tactice este extrem de larg.
Dac\ volumul este mai u[or de apreciat, intensitatea execu]iilor poate fi estimabil\, complexitatea implicat\ este dificil de evaluat. De aceea pentru analiza structurii cantit\]ii [i calit\]ii procesului de antrenament se utilizeaz\ sistemul de `ncadrare a mijloacelor preg\tirii `n cele patru categorii globale: preg\tire fizic\ general\, preg\tire fizic\ specific\, preg\tire tehnic\ [i preg\tire tactic\. Acest mod de analiz\ trebuie `ns\ abordat cu o mare aten]ie, datorit\ complexit\]ii mijloacelor de antrenament, pentru a estima corect reflectarea gradului de implicare a celor patru factori `n structura de solicitare a fiec\rui mijloc `n parte.
Atât prin observa]ii pedagogice cât [i prin informa]ii concrete rezultate din aprecieri obiective, s-a estimat c\ MODELUL OPTIMAL al compozi]iei globale a celor doi factori fundamentali ai antrenamentului se compune din :
- preg\tire fizic\ (general\+specific\) - 30 %
- preg\tire tehnico-tactic\ - 70 %

Indicatorii preg\tirii:
– profilul ciclurilor anual (mono sau bi);
– preg\tire centralizat\ (%);
– preg\tire descentralizat\ (la cluburi);
– num\r total zile preg\tire;
– num\r zile antrenament;
– num\r zile repaus ( 1/2 zile);
– num\r zile refacere-recuperare;
– num\r zile test\ri;
– num\r zile concurs;
– num\r zile deplasare;
– num\r etape preg\tire;
– num\r cicluri s\pt\m`nale;
– grupajul lec]iilor `n ciclul s\pt\mânal;
– num\r total de antrenamente;
– num\r ore de preg\tire;
– num\r ore de concurs;
– num\r total ore preg\tire [i concurs;
- valoarea ponderal\ a preg\tirii fizice (%);
- valoarea ponderal\ a preg\tirii tehnico-tactice (%);
- num\r mijloace de preg\tire;
- probe de control.

Concep]ia privind selec]ia, preg\tirea [i participarea `n competi]ii
a judoka de performan]\

Procedeele tehnice cunoscute ast\zi sub denumirea de judo, `[i g\sesc originea `n Japonia, `n formele de lupt\ ju-jitsu, studiate [i perfec]ionate `n [coli speciale de mae[tri samurai.
Cel care a revitalizat [i perfec]ionat vechiul ju-jitsu a fost prof. Jigoro Kano. ~n anul 1882 el a prezentat “calea suple]ii” ca sport cu caracter de `ntrecere, prin eliminarea procedeelor periculoase.
Mare personalitate `n lumea sportului nipon, `n anul 1909 – Jigoro Kano, devine membru `n Comitetul Olimpic Interna]ional, unde desf\[oar\ o activitate bogat\ [i bine apreciat\, continu\ [i amplific\ activitatea de popularizare a judoului `n lume.
Instructorii [i profesorii kodokanului se deplaseaz\ pentru popularizare `n majoritatea ]\rilor lumii, judoul cunoa[te o mare dezvoltare [i `n Germania, Fran]a, Italia, Polonia [i Spania, unde `ncep s\ se organizeze [i prin primele campionate na]ionale.
~n anul 1928, pentru prima dat\ `n ]ara noastr\ profesorul japonez Keishichi Ishiguro pred\ primul curs de judo, timp de un an, la Oficiul Na]ional de Educa]ie Fizic\.
~n aceast\ perioad\ se organizeaz\ [i primele demonstra]ii de judo, unde un rol de seam\ `l are prof. col. Emilian Teac\.
Debutul competi]iilor oficiale a fost organizat `n “Europa”, unde la Dresda (Germania) se organizeaz\, `n anul 1934, primul Campionat European – turneu, la care au participat 8 ]\ri, ocazie cu care se `nfiin]eaz\ Uniunea European\ de Judo. Campionatele Europei s-au desf\[urat anual, cu o `ntrerupere pe perioada r\zboiului , dar au fost reluate `n anul 1951.
Prima edi]ie a Campionatelor Mondiale a avut loc la Tokio `n anul 1956, la o singur\ categorie de greutate “Open”, primii medalia]i fiind:
1) Y.Natsui - Japonia;
2) Yoshimatsu - Japonia;
3) A. Geesing - Olanda.
Debutul la JO a avut loc la edi]ia din 1964 – Tokio – la 4 categorii de greutate.
Dup\ JO de la Munchen 1972, japonezii nu mai domin\ categoric turneele olimpice.
De la JO de la Moscova – turneele olimpice se desf\[oar\ la 8 categorii de greutate, dup\ 1988 (JO de la Seul), C.I.O. renun]\ la categoria “Open” [i se introduc 7 categorii de greutate pentru judoul feminin.
~n ]ara noastr\, judoul `ncepe s\ fie cunoscut mai mult abia dup\ cel de al doilea r\zboi mondial. Se `nfiin]eaz\ primele sec]ii de judo la Uzinele Vagonul Arad – Botez Mihai; Club Sportiv {colar 2 Bucure[ti - Florian Frazzei; Institutul Agronomic - Avram Ioan; I.C.R. Bucure[ti - Mur\ Liviu; Independen]a Sibiu – Cri[an Ioan , etc., se organizeaz\ demonstra]ii [i concursuri cu caracter na]ional, ceea ce conduce la oficializarea acestuia `n anul 1968, prin `nfiin]area Federa]iei Române de Judo.
Ca sport cu mare aderen]\ la tineret, judoul se afirm\ rapid cu mari posibilit\]i de progres.
De la oficializare [i pân\ `n prezent judoul românesc [i-a fundamentat o [coal\ proprie cu o concep]ie unitar\ privind modernizarea antrenamentului sportiv, impediment impus de men]inerea unui contact permanent asupra ultimelor nout\]i din teoria [i practica judoului.
~n aceast\ perioad\ judoul românesc s-a afirmat pe plan interna]ional, atât la seniori [i juniori, c`t [i prin apari]ia primelor medalii ale judoului feminin, la Campionatele mondiale, europene [i balcanice.
Pentru afirmarea `n continuare a judoului se recomand\ o aten]ie deosebit\ dinamicii eforturilor `n antrenament, [tiut fiind, c\ `mbun\t\]irea performan]elor judoka români se bazeaz\ pe studierea, cunoa[terea [i aplicarea `ntregului con]inut al judoului `n func]ie de cerin]ele competi]ionale ale dinamicii ap\rute dup\ turneul olimpic de la JO Barcelona 1992. Judoul `n perioada 1989-1992 a demonstrat c\ se afl\ `n evident progres tehnic, tactic, fizic [i spectacular.
Sunt edificatoare observa]iile desprinse dup\ studiul comparativ f\cut `n leg\tur\ cu evolu]ia judoka la CM 1991 [i a CE 1989, 1990, 1991 [i 1992, din care rezult\ c\ timpul mediu de lupt\ a sc\zut la 3,43 min (masculin) [i 2,37 min (feminin), ceea ce demonstreaz\ c\ 57% din `nt`lniri au fost finalizate prin "ippon", eviden]iind un grad sporit de tehnicitate.
Acest lucru contureaz\ [i confirm\ totodat\ c\ judoul se `nscrie printre sporturile cu o manifestare complex\ a calit\]ilor motrice, impunând `n preg\tire atacarea simultan\ a factorilor antrenamentului pentru reu[irea "automatiz\rii" a 3-4 procedee tehnice legate `n combina]ii [i `nl\n]uiri `n care predomin\ puseuri ale efortului maximal.
Aceste date prognozeaz\ pentru ciclul 1993-1996, apari]ia unor judoka complec[i (exe) cu un bagaj tehnic "automatizat" [i cu o capacitate motric\ [i de efort crescut\.
Pornindu-se de la aceste constat\ri `n porocesul de selec]ie, preg\tire [i participare `n competi]ii, colectivele tehnice ale loturilor de judo masculin [i feminin vor urm\ri realizarea urm\toarelor sarcini de instruire sportiv\ :
1. Se va urm\ri formarea unui judoka (m+f) cu o manier\ ofensiv\ - `n principal cele spre victorie, urm\rindu-se realizarea atacului decisiv, prin surprindere executat cu precizie din orice pozi]ie.
2. Modelarea va constitui o cerin]\ obligatorie pentru programarea antrenamentului, `n vederea optimiz\rii procesului de preg\tire.
3. Cunoa[terea principalilor adversari [i compararea acestora cu judoka no[tri (m+f) , pentru a putea stabili diferen]ele ce constituie datele preliminare `n orientarea planurilor de preg\tire.
4. Preg\tirea fizic\ va ajuta la perfec]ionarea procedeelor tehnice; un accent deosebit acord`ndu-se dezvolt\rii calit\]ilor dominante vitez\-for]\ `n regim de rezisten]\.
5. ~n completarea preg\tirii fizice, se urm\re[te perfec]ionarea `ndem`n\rii, suple]ei combinate cu educarea calit\]ilor psihofizice [i tehnico-tactice, cerin]e definitorii pentru un judoka de `nalt\ performan]\.
6. Pentru a dezvolta ini]iativa judoka `n lupt\, se vor urm\ri realizarea `n procesul de instruire a perfec]ion\rii:

- atacului direct
- atacului repetat
- fentei
- atacului combinat
Pentru participarea [i `ndeplinirea obiectivelor de performan]\ intermediare la CE din 1993, 1994, 1996 [i la CM 1993 [i 1995, cu obiectiv final JO Atlanta 1996, acestor sarcini prioritare li se adaug\ cerin]ele cuprinse `n planurile anuale de preg\tire.
~n acest scop este necesar s\ se ob]in\ participarea activ\ [i con[tient\ a fiec\rui judoka (m+f) `n procesul de instruire, pentru a se realiza o individualizare atât sub aspect tehnico-tactic, fizic [i psihic `ntr-o instruire intensiv\, prin care se va verifica nivelul atins prin analiza rezultatelor din turneele interna]ionale, c\t [i a datelor biologice [i de efort ale circuitelor medicale.

CAPITOLUL III

ORGANIZAREA {I DESF|{URAREA CERCET|RII

- Metodologia cercet\rii
- Structura [i periodizarea preg\tirii conform planului de preg\tire pentru anul 1994

3.1. METODOLOGIA CERCET|RII

Subiec]ii cercet\rii – componen]ii lotului olimpic de judo definitivat de F.R. JUDO.
Durata efectu\rii ei – din momentul `nceperii preg\tirii pentru anul competi]ional olimpic 1994 (15.01.-20.05.) [i `ncheierea lui vizând preg\tirea urm\torului ciclu anual.
Metodologia `nregistr\rii [i prelucr\rii informa]iilor referitoare la preg\tire
Recoltarea [i `nregistrarea informa]iilor se va realiza pe baza metodelor: observa]ie, ancheta [i audio-vizual\ (pe band\ magnetic\).
Prelucrarea informa]iilor prin metodele prelucr\rii statistice, consdiderând ca unit\]i de lucru atât m\rimile (valorile) absolute cât [i cele relative - medii [i procente.
Parametrii:
- privind procesul de instruire (metodici) :
a) cantitativi:
- volum absolut (V.a.) - pe antrenament, zi, ciclu, s\pt\mânal, etap\, perioad\, ciclu anual, pauze;
- volum relativ (V.r.) - pe antrenament, zi, ciclu s\pt\mânal, etap\, perioad\, ciclu anual, pauze;
- num\r de: minute, ore, zile, s\pt\mâni, antrenamente, concursuri, repet\ri, mijloace;
b) calitativi:
- densitatea absolut\ (D.a.) - pe antrenament;
- densitatea relativ\ (D.r.) - pe antrenament;
- intensitatea par]ial\ (I.p.) – pe fiecare mijloc;
- intensitatea global\ (I.g.) – pe antrenament;
- indicele de solicitare general\ (S) – pe antrenament;
- indicele de complexitate (C) – pe antrenament;
- indicele deficitului organizatoric (O) – pe antrenament;
- ponderea factorilor(Px) – pe antrenament, zi, ciclu s\pt\mânal, etap\, perioad\, lun\, an, ciclu anual;
- ponderea solicit\rii specifice relative (P.v.) – pe antrenament;
- ponderea solicit\rii specifice absolute (P.a.) – pe antrenament ;
- variabilitatea (frecven]a) mijloacelor (F) – pe ciclu s\pt\m`nal, etap\, perioad\, an;
- individualizarea (In.) – pe antrenament;
- coeficient de utilitate structural\ (U.s.) – pe fiecare mijloc;
- coef
icient de utilitate biologic\ (U.b.) – fiecare mijloc ;
- coeficient de eficien]\ global\ (E.g.) – pe fiecare mijloc;
c) de influen]\:
- refacerea (somn, alimenta]ie, timp liber, etc.);
- locul [i durata antrenamentelor ;
- mediul micro-climatic al preg\tirii;
- condi]ii material-organizatorice.
- privind reactivitatea sportivilor (psiho-biologici)

a) biologici:
- stare de s\n\tate (accident\ri, boli);
- capacitate de efort (aerob\, anaerob\);
- adaptare neuro-muscular\;
- biomotricitate.
b) psihologici:
- structur\ temperamental-caracterial\;
- structura personalit\]ii;
- nivelul [i structura tendin]elor nevrotice;
- nivelul [i structura anxiet\]ii;
- dezvoltarea mental\;
- reactivitatea psiho-motorie;
- starea de oboseal\ psihic\
c) de randament sportiv:
- norme [i probe de control;
- ierarhia `n clasamente tehnico-tactice;
- rezultatele [i comportamentul competitiv.

- privind concep]ia de preg\tire:
- indicatorii extra[i din documentele de planificare;
- rela]iile psiho-sociale `n cadrul colectivului.

Metode [i tehnici de prelucrare:
- metoda estim\rii eficien]ei [i apartenen]ei mijloacelor de antrenament la componentelor sale tradi]ionale;
- dinamica intercomponen]ial\ a preg\tirii;
- dinamica intracomponen]ial\ a preg\tirii;

Metodologia `nregistr\rii [i prelucr\rii informa]iilor referitoare la competi]ie

~n func]ie de “fotografiile” oferite de modelele de concurs realizate la competi]iile majore (JO, CM, CE) [i corectate `n permanen]\, modele care vor stabili pe baze obiective nivelele atinse de fiecare din indicatorii s\i, preg\tirea va utiliza cu preponderen]\ acele mijloace de antrenament ce vor duce la ameliorarea celor ce se vor dovedi deficitari. La opera]iile de validare existente `n metodologia anterioar\ (eficien]\ `n succesiune, valoare biologic\, de structur\ motric\, utilitate etc.), vom aborda rela]ia “preg\tire – competi]ie” `n sensul “efect-cauz\-efect”. Astfel vom supune unei opera]ii matematice (calcul de corela]ie) toate valorile indicatorilor competi]ionali stabilind gradul de corela]ie (importan]\) atât a fiec\ruia cât [i a ansamblelor ce se stabilesc `n concurs, cu performan]a la nivel de model maxim.
Sistemul “feed-back” instituit astfel va duce la corec]ia (optimizarea) nivelului “cauz\” (preg\tirea).

3.2. STRUCTURA {I PERIODIZAREA PREG|TIRII
CONFORM
PLANULUI DE PREG|TIRE PENTRU ANUL 1994

Componen]a lotului olimpic :
Sportivi nominaliza]i:
1. Croitoru Adrian 86 kg 1971 Dinamo Buc.
2. Munteanu Gabriel 95 kg 1973 Bucur Buc
3. Lungu Alex. +95 kg 1974 Steaua Buc.
4. Perdivar\ Valeriu +95 kg 1971 Dinamo Bv.
5. Stanciu Marius +95 kg 1972 Dinamo Bv.

Sportivi de perspectiv\ pentru JO – 1996:
1. Rusu Iulian 78 Kg 1967 Steaua
2. Stir Liviu 78 Kg 1974 Steaua
3. Preda Lucian 71 Kg 1973 Steaua
4. Beldean Daniel 65 kg 1975 Dinamo Bv.
5. Boc[a Cosmin 71 kg 1975 Dinamo Bv
6. Debreceni Mihai 78 Kg 1974 Cri[ul Oradea
7. Str\nule] Gabriel 71 kg 1970 Poli Ia[i
8. Manea Gelu 65 kg 1973 Danubiana Buc.
9. Sekely Adrian 78 kg 1969 Bucur Buc.
10. Iacob Vasile 86 kg 1973 Bucur Buc.
11. As\ndoaie Gh. 95 kg 1971 Poli. Ia[i

Componen]a colectivului tehnic:
Antrenor principal Ab\laru Radu
Antrenor secund Moraru Ioan
Medic Toac\ Alexandru
Metodolog Voicu Petre

Structura [i periodizarea preg\tirii pentru anul 1994

Pentru `ndeplinirea obiectivelor competi]ionale [i pedagogice ale anului, au fost stabilite 2 cicluri de preg\tire, repartizate astfel:
CICLUL 1 - cu obiectiv de performan]\:
CE seniori (19-22.05.94)
- cu obiectiv secund:
CM militar – organizat `n România (18-20.06.94) - ce va `nsuma 5 etape care totalizeaz\ 161 zile de preg\tire total centralizat\ cu un volum de 438 ore.
CICLUL 2 - cu obiectiv de performan]\:
CM tineret (27-30.10.94), Egipt
CE tineret (17-20.11.94), Portugalia
- ce va `nsuma 4 etape care totalizeaz\ 140 zile de preg\tire centralizat\ cu un volum de 346 ore.
* Men]ion\m c\ `n calculul volumului de preg\tire sunt luate `n considera]ie valorile timpului efectiv de lucru.
C I C L U L 1 : 08 . 01 . 1994 – 20 . 06 . 1994
Nr. zile antrenament 117
Nr. zile competi]ii 20
Nr. zile transport 20
Nr. zile CMS 4
Nr. ore preg\tire 438
Nr. ore preg\tire fizic\ 178
Nr. ore preg\tire tehnico-tactic\ 260
Nr. ore video 20
Nr. ore verificare 4
Indicatori calitativi:
– preg\tire fizic\ 47 %
– preg\tire tehnico-tactic\ 59 %

C I C L U L 2 : 01 . 08 . 1994 – 18 . 12 . 1994
Nr. zile antrenament 109
Nr. zile competi]ii 16
Nr. zile transport 14
Nr. zile CMS 1
Nr. ore preg\tire 346
Nr. ore preg\tire fizic\ 191
Nr. ore preg\tire tehnico – tactic\ 155
Nr. ore video 20
Nr. ore verificare 2
Indicatori calitativi:
– preg\tire fizic\ (s) 55 %
– preg\tire tehnico – tactic\ 45 %

TOTAL INDICATORI PE ANUL 1994
Nr. zile antrenament 226
Nr. zile competi]ii 36
Nr. zile transport 34
Nr. zile CMS 5
Nr. ore preg\tire 784
Nr. ore preg\tire fizic\ 369
Nr. ore preg\tire tehnico – tactic\ 415
Nr. ore video 36
Nr. ore verificare 6
Indicatori calitativi:
– preg\tire fizic\ (s) 47 %
– preg\tire tehnico – tactic\ 53 %

ETAPELE {I LOCUL PREG|TIRII CENTRALIZATE – 1994
C I C L U L 1

Etapa 1 – 10 . 01. 1994 – 30 . 01 . 1994 (SINAIA)
~n func]ie de obiectivele propuse prin planul de preg\tire anual, acestei etape, prima din cele 9 propuse, `i va reveni misiunea cre\rii suportului de preg\tire general\ necesar supraordon\rii specifice ulterioare; va fi deci o etap\ de acumulare dedicat\ aproape exclusiv cre\rii preg\tirii bazale .
Sarcini:
1. Perfec]ionarea calit\]ilor motrice de baz\ – cu accent pe F [i R general\, [i asigurarea unei preg\tiri fizice multilaterale, `ndeosebi prin eforturi `n regim aerob.
2. Ameliorarea calit\]ilor fizice specifice necesare execut\rii procedeelor tehnice `n regim de F, V-F [i F-R.
Obiective:
a) Pentru preg\tirea fizic\ general\: ameliorarea capacit\]ii de efort aerob [i mixt prin probe atletice.
- cre[terea for]ei generale [i specifice prin circuit de F cu haltere [i f\r\
(anexa 3)
b) Dezvoltarea rezisten]ei generale cu mijloace nespecifice, reprezentate prin:
- circuit F – R [i V - R (anexa 3)
- ascensiuni cu `ngreuiere [i jocuri sportive.
c) Sus]inerea efortului cu medica]ia necesar\ sub controlul medical pentru a nu apare cre[teri `n greutate (la sportivii de baz\).
d) ~n func]ie de circuitul medical cu care s-a inaugurat etapa, se vor stabili obiectivele individuale ale sportivilor `n preg\tire.

Indicatori cantitativi ai preg\tirii:
Nr. zile antrenament 18
Nr. zile transport 2
Nr. zile CMS 1
Nr. ore preg\tire 92
Nr. ore preg\tire fizic\ 63
Nr. ore preg\tire tehnico – tactic\ 29
Nr. ore video 10
Nr. ore verificare 1
Indicatori calitativi:
– preg\tire fizic\ (g+s) 69 %
– preg\tire tehnico – tactic\ 31 %

Etapa a 2 – a – 01 . 02 . 1994 – 27 . 03 . 1994 (SINAIA)
Se va men]ine preg\tirea anterioar\, `n care inventarul mijloacelor va fi totu[i schimbat oferind un plus de tehnicitate prin apari]ia elementelor de individualizare a efortului specific [i tehnico-tactic.

Sarcini:
1. Perfec]ionarea `n continuare a calit\]ilor motrice cu accent pe rezisten]\ specific\ – predominante r\mânând eforturile aerobe:
2. Ameliorarea calit\]ilor motrice specifice necesare execut\rii procedeelor tehnice `n regim de F – V.
3. Ra]ionalizarea execu]iei procedeelor tehnice de baz\ prin lucru analitic individual pentru TW.

Obiectivele [i mijloacele:
a) Transferul spre calit\]ile vizate de sarcini vor fi realizate prin modificarea volumului de lucru sau a pauzelor dintre execu]ii.
b) Mijloacele preg\tirii tehnico – tactice vor fi utilizate cu accent pe exerci]iile cu `ngreuiere, atât prin modul de aplicare cât [i prin prezen]a a 2-4 uke.
c) Ciclul s\pt\mânal va cuprinde 10 antrenamente `n 6 zile, iar `n a 7 -a zi va fi constituit un program special de individualizare pentru sportivii nominaliza]i pentru turnee.

Indicatorii cantitativi ai preg\tirii:
Nr. zile antrenament 45
Nr. zile competi]ii 16
Nr. zile transport 10
Nr. zile CMS -
Nr. ore preg\tire 186
Nr. ore preg\tire fizic\ (g+s) 80
Nr. ore preg\tire tehnico – tactic\ 106
Nr. ore video 10
Nr. ore verificare 2

Indicatori calitativi:
– preg\tire fizic\ 43%
– preg\tire tehnico – tactic\ 57%

Etapa a 3 – a – 28 . 03 . 1994 – 17 . 04 . 1994 (S|FTICA)
~n urma verific\rilor din etapa anterioar\ (concursuri de nivel, na]ionalele [i interna]ionalele României din aceast\ etap\) se va definitiva lotul care va face deplasarea la CE seniori.

Sarcini:
1. Dezvoltarea `n continuare a calit\]ilor motrice `n combinarea mijloacelor specifice cu accent pe individualizare.
2. Preg\tirea tehnico – tactic\ va urm\ri perfec]ionarea procedeelor tehnice din TW [i automatizarea `n renraku-waza.
3. Se va urm\ri modelarea cu sparing parteneri a tacticilor de lupt\ specifice principalilor adversari ce au fost `nt`lni]i `n concursurile interna]ionale, la care s-a participat, ca poten]iali adversari la CE seniori – 1994.

Obiective [i mijloace:
a. Pentru preg\tirea fizic\ specific\:
- cre[terea capacit\]ii de efort prin antrenamente de preg\tire fizic\ specific\ ce va modela efortul de competi]ie;
– continuarea lucrului de individualizare a preg\tirii fizice specifice cu accent pe deficien]ele constante.
b. Pentru preg\tirea tehnico – tactic\ :
– automatizarea `n regim de F – V a celor mai sigure [i eficiente procedee tehnico - tactice din TW;
- automatizarea renzoku-waza;
- automatizarea a 2-3 procedee din gaeshi-waza de maxim\ eficien]\ pentru viitorii adversari.
– `n cadrul competi]iilor programate se va aplica diferite modele de tactic\ de concurs, pentru a cre[te eficien]a;
* lupta pentru kumi kata [i men]inerea acestora pentru a-[i efectua atacul;
* impunerea [i men]inerea direc]iei de deplasare a atacului pentru finalizare TW ;
* impunerea [i men]inerea ini]iativei [i a ritmului de lupt\ pentru m\rirea
eficien]ei TW ;
* lupta `n spa]iul de siguran]\ ( 5 ” ) .

Indicatori cantitativi ai preg\tirii:
Nr. zile antrenament 19
Nr. zile competi]ii 2
Nr. zile transport 4
Nr. zile CMS -
Nr. ore preg\tire 66
Nr. ore preg\tire fizic\ 18
Nr. ore preg\tire tehnico – tactic\ 48
Nr. ore video 15
Indicatori calitativi:
– preg\tire fizic\ 27 %
– preg\tire tehnico – tactic\ 73 %

Etapa a 4 – a – 18 . 04 . 1994 – 22 . 05 . 1994 (POIANA-BRA{OV)
Etapa ce va fi finalizat\ prin competi]ia de obiectiv a ciclului 1 – CE seniori – Gdansk, 1994.
Sarcinile [i obiectivele acestei etape se vor caracteriza prin modelarea [i automatizarea TW `n func]ie de adversarii poten]iali la CE.

Sarcini:
1. Cre[terea la cotele cele mai `nalte a preg\tirii specifice, vizând eforturile din competi]ie.
2. Perfec]ionarea procedeelor tehnice din TW precum [i 2-3 procedee din gaeshi-waza de maxim\ eficien]\.
3. Studiul procedeelor tehnice ale adversarilor poten]iali `ntâlni]i `n competi]iile parcurse ([i pe video), stabilirea tacticii adecvate de lupt\ `n func]ie de caracteristicile [i particularit\]ile acestora.
4. Modelarea preg\tirii `n func]ie de programul de desf\[urare al CE seniori 1994.
5. Individualizarea [i preg\tirea psiho-pedagogic\ de concurs.
6. Nominalizarea lotului ce va participa la CE seniori - 1994.

Obiective [i mijloace:
1. Pentru preg\tirea fizic\ specific\:
- perfec]ionarea calit\]ilor motrice pentru TW [i renraku-waza;
2. Pentru preg\tirea tehnico - tactic\:
- perfec]ionarea [i automatizarea `n cel mai `nalt grad al m\iestriei a celor mai sigure [i eficiente procedee tehnice din TW;
- perfec]ionarea [i automatizarea a 2-3 procedee din gaeshi-waza `n func]ie de adversarii poten]iali;
– perfec]ionarea [i automatizarea combina]iilor tehnice de trecere din nage waza `n ne waza;
– sportivii nominaliza]i pentru CE seniori, vor fi ajuta]i de grupe de 4-5 sportivi - sparring-partener, care vor realiza cel mai fidel model al adversarului propus cu tema:
A) lupt\ pentru kumi kata din TW;
B) efectuarea unor ac]iuni la limita Regulamentului care nu convin adversarului [i-l scot din ritm ;
C) mijloace de men]inerea avantajului ob]inut, sau de for]are a rezultatului `n situa]ia `n care este condus sau c`nd exist\ egalitate pe tabel\;
D) studiul cu ajutorul aparatului video-stop cadru a `nregistr\rilor efectuate la competi]iile interna]ionale anterioare cât [i a evolu]iei sportivilor nominaliza]i `n `ntâlnirile de verificare.

Indicatori cantitativi ai preg\tirii:
Nr. zile antrenament 31
Nr. zile competi]ii 4
Nr. zile transport 3
Nr. zile CMS 1
Nr. ore preg\tire 110
Nr. ore preg\tire fizic\ 27
Nr. ore preg\tire tehnico – tactic\ 83
Nr. ore video 9
Nr. ore verificare 1
Indicatori calitativi:
- preg\tire fizic\ (s) 25%
- preg\tire tehnico – tactic\ 75%

Etapa a 5-a – 23 . 05 . 1994 – 19 . 06 . 1994 (Bucure[ti)

Etapa de men]inere a factorilor antrenamentului la nivel ridicat pentru continuitatea `n preg\tire a sportivilor care vor fi nominaliza]i `n vederea particip\rii la CM militare organizate `n Bucure[ti la care vor participa sportivi din elita mondial\.
Sarcinile acestei etape se caracterizeaz\ prin men]inerea [i perfec]ionarea calit\]ilor motrice precum [i a procedeelor tehnico-tactice.

Sarcini:
1. Men]inerea preg\tirii fizice specifice la sportivii care au participat la CE 1994 cât [i cre[terea calitativ\ la ceilal]i componen]i ai lotului care sunt viza]i pentru CM militar (14-19.06).
2. Perfec]ionarea `n continuare a procedeelor tehnico-tactice din TW pentru cre[terea eficien]ei `n concurs.
3. Modelarea preg\tirii `n func]ie de programul de desf\[urare al CM militar - echipe [i individual.
4. Nominalizarea lotului ce va participa la CM militar din România.
Obiective [i mijloace:
a) Pentru preg\tirea fizic\ specific\:
- men]inerea [i perfec]ionarea calit\]ilor motrice pentru TW [i renraku-waza;
b) Pentru preg\tirea tehnico-tactic\:
- men]inerea [i perfec]ionarea procedeelor tehnice cu mare eficien]\ din TW;
- men]inerea [i perfec]ionarea a 3-4 procedee din igaeshi-waza `n func]ie de categoria la care va lupta;
- perfec]ionarea preg\tirii din ne-waza (sol) pentru sportivi care nu particip\ la CM militar.
Sportivii nominaliza]i pentru CM militar vor fi ajuta]i de sportivii componen]i ai lotului, care `[i vor des\vâr[i `n continuare preg\tirea pentru viitoarele starturi.
Indicatori cantitativi ai preg\tirii:
Nr. zile antrenament 46
Nr. zile competi]ii 6
Nr. zile transport 4
Nr. ore preg\tire 232
Nr. ore preg\tire fizic\ 56
Nr. ore preg\tire tehnico – tactic\ 176
Nr. ore video 10
Indicatori calitativi:
- preg\tire fizic\ 24%
- preg\tire tehnico – tactic\ 76%

CALENDAR COMPETI}IONAL – pe etape (ciclul 1)

Etapa 1 – a:
- f\r\ competi]ii

Etapa a 2- a:
- Turneu Moscova 4 – 6 . 02 . 94
- Turneu Paris “A” 10 – 13 . 02 . 94
- Turneu Sofia 18 – 20 . 02 . 94 (Leonding “A”)
- Turneu Munchen “A” 25 – 27 . 02 . 94
- Turneu Budapesta “A” 4 – 6 . 03 . 94
- Turneu Praga “A” 10 – 13 . 03 . 94
- Turneu Var[ovia "A" 17 - 20 . 03 . 94
- Turneu Roma "A" 25 - 27 . 03 . 94

Etapa a 3-a:
- Camp. Na]ionale 3 – 3 . 04 . 94
- Camp. Interna]ionale ale României 15 – 17 . 04 . 94
Etapa a 4-a:
- Camp. Europene seniori 18 – 22 . 05 . 94 (Gdansk)
Etapa a 5-a:
- Turneu Sassari – Italia (M) 3 – 5 . 06 . 94
- Camp. Mondiale militare -Bucure[ti 16 - 19 . 06 . 94

Obiective pentru Ciclul 1:
1-2 medalii (loc I-III)
1 loc V

CICLUL 2 - 01.08.1994 - 18.12.1994

Dup\ o perioad\ de preg\tire la cluburi desf\[urat\ pe baza fi[elor individuale ce va orienta procesul de instruire `ndeosebi cu accent pe gre[elile observate `n ciclul 1, componen]ii lotului `[i vor relua preg\tirea pentru atacarea obiectivelor prev\zute `n partea a 2-a a anului 1994, vizând participarea la:
1. Campionat mondial tineret 26-30 - 10 . 94 (Egipt)
2. Campionat european tineret 16-20 - 11 . 94 (Lisabona)
3. Campionat mondial universar 16-18 - 12 . 94 (Munster)
Având `n vedere c\ anul acesta au demonstrat c\ au valoare pe plan european, cei 2 sportivi: Lungu Alex. +95kg [i {tir Liviu 78kg, propunem ca obiectiv pentru cei 2 sportivi CM [i CE de tineret, iar lor li se poate ad\uga pentru acelea[i obiective al]i 2-3 sportivi care vor confirma pe parcursul primului ciclu la turneele de verificare.
Criteriul de selec]ie va fi cel al punctajului acumulat de fiecare sportiv `n turneele de verificare (exemplu, anul 1993 care a ar\tat eficien]a acestuia), schimbându-se astfel optica de titular de drept la concursurile de obiectiv.

Etapa 1 – a – 01 . 08 . 1994 – 14 . 08 . 1994 (Eforie Nord)
Etapa care va asigura vindecarea sechelelor [i accidentelor survenite din ciclul 1 [i a concursurilor prin tratament la indica]iile medicului de specialitate.
Paralel cu tratamentul, sportivii vor efectua zilnic un program de preg\tire fizic\ general\ adecvat condi]iilor locale (nisip, ap\ etc).

Indicatorii cantitativi:
Nr. zile antrenament 12
Nr. zile transport 2
Nr. ore preg\tire 36
Nr. ore preg\tire fizic\ 36
Nr. ore preg\tire tehnic\ 0
Indicatori calitativi:
- preg\tire fizic\ 100%
- preg\tire tehnic\ (f\r\ chimonou) 0%

Etapa a 2-a – 15 . 08 . 1994 – 18 . 09 . 1994 (FORBAN)
Etap\ caracterizat\ prin revenirea la indicatorii necesari ai preg\tirii fizice specifice [i tehnico-tactice `n vederea realiz\rii obiectivelor propuse.

Sarcini:
- Perfec]ionarea calit\]ilor motrice specifice cu accent pe eforturile aerobe.
- ~mbun\t\]irea execu]iilor tehnice `n regim de F [i V-R.
- Individualizarea execu]iilor tehnice TW.

Obiective [i mijloace:
a) men]inerea preg\tirii fizice specifice:
– circuit 2 [i 3
- uchi komi TW
b) cre[terea [i men]inerea for]ei specifice:
– circuit 1 [i 3
- uchi komi cu `nreguiere
c) perfec]ionarea tehnicilor din TW:
– nage komi cu 2 uke
– kakari geiko (2-4 teme).
Indicatori cantitativi:
Nr. zile antrenament 28
Nr. zile competi]ii 4
Nr. zile transport 2
Nr. zile CMS 1
Nr. ore preg\tire 145
Nr. ore preg\tire fizic\ (s) 71
Nr. ore preg.teh.-tactic\ 74
Nr. ore video 10
Nr. ore verificare 2

Indicatori calitativi:
- preg. fizic\ 49 %
- preg. teh.-tactic\ 51 %

Etapa a 3-a – 19.09.-30.10.94 (BUCURE{TI)
Etap\ caracterizat\ prin numeroase concursuri interne individuale de tineret [i div.A (Superliga) cu finalizare participarea la CM de tineret 26-30.10.94 Cairo.

Sarcini:
1. Perfec]ionarea calit\]ilor motrice specifice prin efortul respectiv cu accent pe V `n combina]ie F-R-I.
2. Lucrul analitic [i individual pentru perfec]ionarea tehnic\ din TW `n condi]ii apropiate de concurs.
3. Modelarea preg\tirii `n func]ie de programul de desf\[urare a CM tineret.

Obiective [i mijloace:
a) pentru preg\tirea fizic\ specific\:
- perfec]ionarea calit\]ilor motrice `n combina]iile cerute de TW;
- modelarea preg\tirii cu accent pe calit\]ilor motrice individuale;
b) pentru preg\tirea tehnico- tactic\:
- perfec]ionarea celor mai sigure [i eficiente procedee din TW care au dat randament `n concursuri;
- perfec]ionarea a 2-3 procedee din gaeshi-waza;
- perfec]ionarea combina]iilor tehnice de trecere din nage-waza `n ne-waza
- sportivii viza]i pentru CM tineret se vor adapta la diferite modalit\]i de abordare a luptei `n func]ie de caracteristicile [i particularit\]ile adversarului, ajuta]i de 5-6 sparring parteners .
* lupta pentru kumi kata favorabil\ (execu]ia atacului);
* efectuarea unor ac]iuni la limita regulamentului care nu convin adversarului, [i-l scot din ritm;
* modalit\]i de men]inerea avantajului ob]inut, sau de for]are al rezultatului `n situa]ia c`nd este condus.
* studiul pe video a `nregistr\rilor efectuate la competi]iile interna]ionale anterioare cât [i adversarilor poten]iali.

Indicatori cantitativi:
Nr. zile antrenament 30
Nr. zile competi]ii 6
Nr. zile transport 6
Nr. zile CMS 1
Nr. ore preg\tire 132
Nr. ore preg. fizic\ 31
Nr. ore preg. teh.-tactic\ 101
Nr. ore video 16
Indicatori calitativi:
- preg. fizic\ (s) 24%
- preg. teh.-tactic\ 76%

Etapa a 4 -a – 31.10.-18.12.1994 (Poiana Bra[ov)
Etap\ ce se caracterizeaz\ prin men]inerea platoului de FORMA SPORTIV| la sportivi viza]i pentru CE, care au participat la CM.

Sarcini:
Men]inerea formei sportive pentru cei viza]i `n vederea particip\rii la CE tineret.
Continuarea preg\tirii cu componen]ii lotului olimpic cu obiectiv secund participarea la CM universitare.

Obiective [i mijloace:
1. pentru preg\tirea fizic\ specific\:
- men]inerea preg\tirii fizice specifice prin:
- taiso, jumbi undo;
- jocuri sportive [i dinamice specifice
- uchi komi TW;
- men]inerea cre[terii for]ei specifice prin:
- uchi komi cu 2 uke (`ngreuiere)
- butsukari geiko (cu desprinderea lui uke)
- circuit de F-V contracronometru 1-2 x;

2. pentru preg\tirea tehnico-tactic\:
- automatizarea celor mai eficiente procedee care au dat randament `n concursuri din TW;
- automatizarea a 2-3 procedee din gaeshi waza pe modele de adversari;
- corectarea deficien]elor prin studiu video (de la CM tineret) a sportivilor no[tri;
- studiul tactic cu ajutorul video pentru adversarii din Europa observa]ii la CM tineret.

Indicatori cantitativi:
Nr. zile antrenament 37
Nr. zile competi]ii 6
Nr. zile transport 6
Nr. zile CMS dac\ este cazul
Nr. ore preg\tire 154
Nr. ore preg. fizic\ 35
Nr. ore preg. teh.-tactic\ 119
Nr. ore video 20

Indicatori calitativi:
- preg. fizic\ (s) 23%
- preg. teh.-tactic\ 77%

CALENDAR COMPETI}IONAL (pe etape) – ciclul 2

Etapa 1 -a
- f\r\ competi]ii
Etapa a 2-a
- turneu S. Petesburg 25-28.08.94
- Camp. Interna]ionale tin. România 16-18.09.94

Etapa a 3-a:
- Finala CN indiv.tineret 1 – 2.10.94 Foc[ani
- Superliga Div."A" 14 -16.10.94 tur
- Balcaniada tineret
- Camp. Mondiale tineret 26-30.10.94 Egipt(Cairo)

Etapa a 4-a:
- Camp. Europene tineret 16-20.11.94 Portugalia
- Superliga - retur 2-4.12.94
- Camp. Mondiale Univ. 16-18.12.94 Germania

Obiective pentru ciclul 2:
Pentru CM tineret: 1 medalie (I-III)
1 loc V
Pentru CE tineret: 1-2 medalii (I-III)
1 loc V

Anexa a

Sistemul de apreciere a sportivilor din lotul olimpic,
`n func]ie de rezultatele ob]inute `n competi]ii 1994

Rez. / loc C. E. sen. Turneu “A” Turneu “B” C. N. sen. C. N. tin. C. E. tin.
1 560 280 140 70 35 280
2 380 190 95 48 24 190
3 – 3 234 117 59 29 15 117
5 – 5 150 75 38 19 9 75
7 – 7 100 50 25 13 6 50
9 – 9 54 27 14 7 3 27
16 36 18 9 5 2 18
32 18 9 5 2 1 9

NOT|: Punctajul este aplicabil numai pentru sportivii care lupt\ [i `n recalific\ri, asem\n\tor cu punctajul efectuat de UEJ sau FIJ pentru participarea sportivilor la Grand Prix [i eventual la JO 1996.

Anexa b

NORME DE CONTROL

1.a. Uchi komi `n vitez\ 10" TW
b. Nage komi `n vitez\ 30" TW
c. Nage komi `n vitez\ 2" TW (la 2 sau 4 uke)

2.a. pus la piept-maxim 1-2 x
b. `mpins din culcat-maxim 1-2 x
c. trac]iune la kimono-maxim 15″
d. abdomen (bricege)-maxim 30″

3.a. alergare 100 m 4/4
b. alergare 400 m 3/4
c. alergare 1500 m 2/4

NOTA: Rezultatele ob]inute la aceste norme au ca scop observarea evolu]iei preg\tirii pentru fiecare sportiv pe durata instruirii – rezultatele vor fi trecute `n fi[a personal\ a sportivului (pe perioada preg\tirii la club).
Normele se vor da `n prima parte a preg\tirii, [i `n prima parte din perioada precompeti]ional\.

CIRCUIT 1 (F – R)

60 – 65 KG 71 – 78 KG 86
KG 95, +95 KG
1. Pus la piept 5×10 60 70 80 90
abdomen 5×20
2. `mpins culcat 5×10 70 80 90 100
r\mat vertical 5×10 25 35 45 55
3. genuflexiuni 5×10 80 90 100 100
ramat orizontal 5×10 50 60 70 80
4. biceps 5×10 40 50 60 70
genuflex. cu s\ritura 5×10 30 60 50 60
5. rot\ri cu disc 5×20(M-H) 20 25 25 25
buldogi 5×20(M-H) 20 25 30 30

NOTA: Acest circuit va fi inclus `n procesul de instruire la `nceputul ciclului de preg\tire.

CIRCUIT 2 (V-R)

1. pus la piept 10x 60-70-80% din maxim/sp.
2. semigenuflexiuni 10x + 20 kg peste greut.sp.
3. `mpins din culcat 10x 60-70-80% din maxim/sp.
4. buldogi 2×10 20-25-30 Kg/ctg.
5. abdomen – din culcat 20x
6. pod pe cap 20x
7. rul\ri flexori 20x 20-30-30 kg/ctg.
8. genuflex. cu s\rit. 20x 20-20-20 kg/ctg.
9. flot\ri normale 20x
10. s\rit. peste banc\ 20/20 M-H
11. flot\ri coreene 20x
12. extensii trunchi 20x
13. trac]iuni kimono 10x
14. uchi komi la band\ elastic\ 10/10 M-H
15. alerg. cu gen. la piept (spaliere/perete) 20/20 M-H
16. frânghie 1x

NOTA: Circuitul se execut\ contracronometru de 4-5x la `nceputul preg\tirii, iar restul preg\tirii de 1-3x.

CIRCUIT 3 (V-R)

A. Cu uke `n Kata Guruma:
- semigenuflexiuni cu s\rit. 10x
- deplasare 10 m (cu s\rit.) 1x
- r\suciri trunchi 10-10 (m-h)
- deplasare 10 m (cu s\rit.) 1x
- rotarea lui uke (m-h) la niv. umerilor 3-3 (m-h)
- abdomen cu uke (cu resist.) din culcat 20x
- ie[iri din Kesa Gatame prin pod 10/10 m-h

B. tori `n sprijin pe bra]e iar uke `l sus]ine de glezne:
- flot\ri `n sprijin 20x
- deplasare `nainte 10 m (alternativ/succesiv)
- flot\ri `n val (`nainte-`napoi) 5/5x
- deplasare 10 m - flot\ri `n stând pe mâini 5x
- s\rituri peste uke-ghemuit 10/10 m-h

NOTA: Circuitul se lucreaz\ pe categorii de greutate [i se execut\ de 1-3 x `n func]ie de perioada de preg\tire, `n orice condi]ii.

FI{A INDIVIDUAL|

1. Numele [i prenumele________________________________ antrenor CS_____________
2. Clubul - As___________________________________________________
3. Data: loc na[tere_______________________________________________
4. Categoria sp________________________Gr. real\___________________
5. Performan]e ant___________________________________________________________
__________________________________________________________
6. De când practic\ judo_____________________________ la ce CS___________________
7. Studii__________________________________________________
8. Profesia: loc munc\______________________________________
9. Situa]ia social\__________________________________________
10. Obiective de performan]\__________________________________ 1994____________
turnee “A”______________________________________ ___________________
– punctaj UEJ/FRJ_________________________________ +__________________
11. Competi]ii verificare 1994_______________________________ _________________
+ obiectiv________________________________________ _________________
________________________________________ _________________
12. Adversari posibili: Nume_______________________________ }ara________________
V`rsta____________________________ Perf______________________
3-5 adv. Procede TW___________________________________________
Stil____________________________ — __________________________
Pct. vulnerabil___________________ — __________________________
Psihic__________________________ — __________________________
13. CARACTERISTICILE POTEN}IALULUI DE CONCURS:
Preg\tire fizic\ :
-PFG pozitiv_________________________________________________________
___________________________________________________________
negativ_____________________________________________________________
– -PFS pozitiv_________________________________________________________
____________________________________________________________
negativ_____________________________________________________________
____________________________________________________________
Preg\tire tehnico-tactic\:
– tehnic pozitiv________________________________________________________
TW ___________________________________________________________
negativ_____________________________________________________________
___________________________________________________________
obs. _______________________________________________________________
– tactic pozitiv_________________________________________________________
TW __________________________________________________________
negativ_____________________________________________________________
___________________________________________________________
obs. ______________________________________________________________
Preg\tire psihic\:
pozitiv_____________________________________________________________
negativ_____________________________________________________________
obs. ______________________________________________________________
___________________________________________________________
14. PROBE CONTROL: (t., nr.rep., kg.) – data_____________________________________
a) Circuit 1__________________________________________________________
b) Circuit 2__________________________________________________________
c) Circuit 3__________________________________________________________
ALTE OBSERVA}II: ________________________________________________________
___________________________________________________________

Antrenor lot__________________ Antrenor club__________________

CAPITOLUL IV

REZULTATELE CERCET|RII {I INTERPRETAREA LOR

- Informa]ii cu privire la preg\tirea realizat\ `n anul 1994
- Sinteza preg\tirii

4.1 INFORMA}II CU PRIVIRE LA PREG|TIREA REALIZAT|
~N ANUL 1994

Spre deosebire de anii 1992 [i 1993 acest an a avut o structur\ total diferit\ din punct de vedere al calendarului competi]ional interna]ional: – pentru lotul olimpic (seniori) o singur\competi]ie: CE seniori (19-22.05); – pentru lotul de tineret: C. Int. tineret (27-30.10) [i CE tineret (17-20.11).
~n consecin]\ lotul olimpic de seniori [i-a limitat activitatea de preg\tire centralizat\ la un singur ciclu ce s-a finalizat cu participarea la Campionatul European desf\[urat `ntre 18-22.05 la Gdansk (Polonia)
4.1.1 Periodizarea preg\tirii
Ciclul I - a cuprins perioada 12.01.-15.05.1994

Indicatori cantitativi:
Nr zile antrenament 110
Nr. ore antrenament 223
Nr. ore preg\tire 284

Indicatori calitativi:
Preg\tire fizic\ (general\+specific\) 64%
Preg\tire fizic\ general\ 40%
Preg\tire fizic\ specific\ 24%
Preg\tire tehnico-tactic\ 36%
Preg\tire tehnic\ 16%
Preg\tire tactic\ 20%

4.1.2 Etapizarea preg\tirii

4.1.2.1. Etapa I - 12.01.-30.01.1994 - Sinaia

Sarcini:
1. Perfec]ionarea calit\]ilor motrice de baz\( cu accent pe for]\ [i rezisten]\ general\) [i asigurarea unei preg\tiri fizice multilaterale `ndeosebi prin efort aerob.
2. Ameliorarea tehnicii `n regim de for]\, for]\-vitez\ [i for]\-rezisten]\.
3. Ra]ionalizarea execu]iei procedeelor tehnice de baz\ prin lucru analitic pentru perfec]ionarea tehnicii.

Indicatori cantitativi:
Nr. zile antrenament 19
Nr. ore antrenament 39
Nr. ore preg\tire 50,8
Norme control 1
Control medical 11
Indicatori calitativi:
Preg\tire fizic\ general\ 70%
Preg\tire fizic\ specific\ 15%
Preg\tire fizic\ 85%
Preg\tire tehnic\ 12%
Preg\tire tactic\ 3%
Preg\tire tahnico-tactic\ 15%

Valorile reprezentative ce pot obiectiviza preg\tirea efectuat\ `n etapa I sunt:
Pentru preg\tirea fizic\ general\ a fost afectat volumul de 2140 min, ce reprezint\ 70% din volumul general.
Principalele mijloace folosite:
- alerg\ri pe teren variat 1280 min
- jocuri sportive 340 min
- ex. cu `ngreuiere 240 min
- ex. gimnastic\, mobilitate, suple]e 220 min
Pentru preg\tirea fizic\ specific\ (460 min = 15 %) s-au rezervat urm\toarele mijloace:
- circuit training nr. 3 160 min
- circuit training nr. 1 110 min
- circuit training nr. 2 60 min
- ex. `nc\lzire specific\ 130 min
Preg\tirea tehnico-tactic\ a cumulat 445 min (15%) fiind prezent\ prin:
- Uchi-Komi nage waza 80 min
- Butsukari geiko 65 min
- Yaku-Soku geiko 65 min
- Shotai renshiu 60 min
- Uchi-Komi renraku-osae 60 min

~n continuare oferim realiz\rile temporale `n valori absolute [i relative ob]inute de fiecare mijloc al antrenamentului `n etapa 1-a precum [i valorile performan]iale individuale ob]inute `n probele de control.
TABEL 52

TABEL 53
Q
TABEL 54

4.1.2.2. Etapa a 2 – a – 31.01.-27.03.94 (Sinaia)

Etap\ dificil\ – preg\titoare [i totodat\ precompeti]ional\ – deoarece prin calendarul competi]ional oferit de F.E.Judo are inclus\ participarea, cu obiectiv limitat, la unele din cele mai importante competi]ii continentale (de categ.A).
Deci, preg\tirea desf\[urat\ anterior trebuia men]inut\ dar inventarul mijloacelor trebuia s\ vizeze un plus de specificitate `ndeosebi prin INDIVIDUALIZARE.

Sarcini:
1. Perfec]ionarea calit\]ilor motrice cu accent pe rezinten]a specific\ segmentar\.
2. Ameliorarea calit\]ilor motrice specifice individualizat pe procedeele tehnice (TOKUI_WAZA) `n regim de F-V.
3. Ra]ionalizarea TW prin preg\tire analitic\ (`ndeosebi `n NE-WAZA).

Obiective [i mijloace:
1. Transferul spre specificitate s-a realizat printr-un plus de intensitate `n aplicarea mijloacelor.
2. S-a accentuat pe exerci]iile de `ngreuiere (apari]ia a 2-3 uke `ntr-un interval de timp dat).
3. Pentru sportivii nominaliza]i pentru turnee s-a realizat un program individualizat.

Indicatori cantitativi:
Nr. zile antrenament 56
Nr. lec]ii preg\tire 122
Volum preg\tire 153,8

Indicatori calitativi:
Preg\tire fizic\ (general\+specific\) 61%
Preg\tire fizic\ general\ 35%
Preg\tire fizic\ specific\ 26%
Preg\tire tehnic\ 19%
Preg\tire tactic\ 20%
Preg\tire tehnico-tactic\ 39%

Valorile ce sunt reprezentative `n aplicarea factorilor antrenamentului `n etapa a 2-a sunt:

Pentru preg\tirea fizic\ general\:
- alerg\ri pe teren variat 1755 min
- ex. cu `ngreuiere 650 min
- jocuri sportive 575 min
- ex. gimnastic\, mobilitate, suple]e 295 min

Pentru preg\tirea fizic\ specific\:
- ex. `nc\lzire specific\ 845 min
- circuit training 3 775 min
- circuit training 1 300 min
- circuit training 2 290 min
- ex. tehnice `n regim 245 min

Pentru preg\tirea tehnic\:
- Shotai renshiurenchiu 355 min
- Butsukari geiko 340 min
- Uchi-Komi renraku 230 min
- Uchi-komi nage waza 180 min
- Uchi-komi gaeshi waza 140 min
- Uchi-Komi kansetsu 150 min

Pentru preg\tirea tactic\:
- Randori cu tem\ 975 min
- Shiai 360 min
- Yaku-Soku geiko 155 min
- Kakari geiko 145 min

~n continuare oferim `n detaliu cele [apte cicluri s\pt\mânale ce au constituit cea de a 2-a etap\ precum [i dinamica factorilor antrenamentului (`n valori relative) pe microcicluri.

TABEL 57

TABEL 58

TABEL 59

TABEL 60

TABEL 61

TABEL 62

TABEL 63

TABEL 64

TABEL 65

DINAMICA COMPONENTELOR ANTRENAMENTULUI ETAPA II

CICLURI SAPTAM~NALE
COMPONENTA CS0 CS1 CS2 CS3 CS4 CS5 CS6 CS7 CS8
PFG 70 59 26 31 35 39 36 29 35
PFS 15 20 32 28 27 23 23 32 26
PTH 12 11 23 24 24 21 19 13 19
PTA 3 10 19 17 14 17 22 26 20

TABEL 67-68

4.1.2.3. Etapa a 3-a - 4.04. - 17.04.94 (S\ftica)

Urmând unei etape cu `nc\rc\tur\ competi]ional\ impus\ de calendarul interna]ional [i intern (Camp. na]ionale [i interna]ionale ale României), [i-a propus pentru dou\ cicluri s\pt\mânale urm\toarele:

Sarcini:
1. Dezvoltarea calit\]ilor motrice `n combinarea mijloacelor specifice cu accent pe individualizare.
2. Perfec]ionarea procedeelor tehnice din TOKUI-WAZA [i automatizarea `n Renraku-waza.
3. Studiul [i aplicarea modelat] `n lupte cu sparing-uri a tacticilor specifice principalilor adversari `ntâlni]i `n concursurile precedente.

Obiective [i mijloace:
1. Cre[terea capacit\]ii de efort prin preg\tirea fizic\ specific\.
2. Individualizarea cu accent pe deficien]ele constatate .
3. Automatizarea TOKUI-WAZA `n regim de F-V.
4. Lucru pentru renraku-waza.
5. Perfec]ionarea procedeelor de gaeshi-waza specifice.
6. Elementele specifice preg\tirii tehnice au c\p\tat tactic\ prin modul de abordare.

Indicatorii cantitativi:
Nr. zile antrenament 14
Nr. ore antrenament 27
Nr. ore preg\tire 35,7

Indicatori calitativi:
Preg\tire fizic\ 57%
Preg\tire fizic\ general\ 35%
Preg\tire fizic\ specific\ 22%
Preg\tire tehnic\ 16%
Preg\tire tactic\ 27%
Preg\tire tehnico-tactic\ 43%

~n continuare oferim valorile ce s-au remarcat `n utilizarea mijloacelor ce au fost folosite `n preg\tire.

Pentru preg\tirea fizic\ general\:
- Jocuri sportive 380 min
- Alerg\ri 230 min
- Ex. cu `ngreuiere 115 min

Pentru preg\tirea fizic\ specific\:
- Ex. `nc\lzire specific\ 180 min
- Circuit training 2 135 min
- Circuit training 3 110 min

Pentru preg\tirea tehnic\:
- Uchi-Komi Nage Waza 110 min
- Tandoku renchiu 60 min
- Shotai renshiu 50 min

Pentru preg\tirea tactic\:
- Randori cu tem\ 290 min
- Shiai 120 min
- Kakari geiko 40 min

Oferim `n continuare o sintez\ cuprinzând (valorile absolute [i relative, rela]ia interfactorial\, rela]ia intrafactorial\, rangurile ob]inute precum [i dinamica factorilor antrenamentului `n cele trei etape parcurse.

TABEL 71

TABEL 72

TABEL 73

DINAMICA COMPONENTELOR ANTRENAMENTULUI
SINTEZA

ETAPA I - III

COMPONENTA ETAPA 1 ETAPA 2 ETAPA 3 TOTAL
PFG 70 35 35 43
PFS 15 26 22 23
PTH 12 19 16 17
PTA 3 20 27 17

4.1.2.4. Etapa a 4-a - 25.04. - 15.05.94 (Poiana Bra[ov)

A fost ultima etap\ din lan]ul celor patru propuse pentru a rezolva obiectivele pedagogice [i de performan]\ `n vederea atac\rii obiectivului nr. 1 pe anul 1994 – participarea la Campionatele Europene de seniori – Gdansk (19-22.05.94).
Comparând nivelul preg\tirii etapei similare realizate `n anul anterior (1993) s-a `ncercat evitarea gre[elilor s\vâr[ite cu acel prilej, atât prin m\suri de ordin organizatoric cât [i metodologic.
Astefel s-a optat pentru un loc de preg\tire cât mai retras (Poiana Bra[ov) `n care, pe parcursul a trei s\pt\mâni s\ se realizeze - sub comandamentul modelare de concurs - o preg\tire ce va viza `n principal subiec]ii ce vor ataca competi]ia ce va finaliza prepara]ia `nceput\ `n urm\ cu cinci luni.
De asemenea, cu excep]ia primei s\pt\mâni (`n care s-a realizat un puseu de preg\tire nespecific\ `n condi]ii montane), `n restul de dou\ s\pt\mâni s-a optat pentru o modelare temporal\ce a `ncercat s\ calcheze pe programul de concurs difuzat de organizatorii CE. Modelul diurn a cuprins deci dou\ antrenamente ce modelau concursul `n intervalul orelor 9-17.
Sarcinile [i obiectivile de preg\tire propuse s-au `nscris `n dou\ cerin]e fundamentale: modelare [i automatizare.

Sarcini:
1. Revigorarea printr-un puseu de 3-4 lec]ii a preg\tirii nespecifice
2. Perfec]ionarea procedeelor tehnice specifice individuale precum [i a unor procedee de contraatac.
3. Studierea stilului de lupt\ [i a procedeelor tehnice ale poten]ialilor adversari cunoscu]i sau `nregistra]i pe band\, stabilirea tacticilor de lupt\ adecvate.
4. Modelarea total\ a preg\tirii conform programului diurn al Campionatelor Europene.

Obiective [i mijloace:
1. Pentru preg\tirea fizic\ general\:
- revigorarea preg\tirii aerobe prin mijloacele oferite de cadrul montan
2. Pentru preg\tirea fizic\ specific\:
- perfec]ionarea calit\]ilor motrice specifice cu accent pe total\ individualizare.
3. Pentru preg\tirea tehnico-tactic\:
- perfec]ionarea [i automatizarea procedeelor de Tokui-Waza `n condi]ii de schimbare a pertenerilor;
- automatizarea combina]iilor tehnice de trecere la lupta la sol;
- sparing-parteneri modeleaz\ adversarii studia]i:
. `n lupta pentru prize;
. ac]iuni ce nu convin subiectului;
. ac]iuni la limita regulamentului ;
- stadiul la video al antrenamentelor realizate.

Indicatori cantitativi:
Nr. zile antrenament 21
Nr. ore antrenament 35
Nr. ore preg\tire 44,2

Indicatori calitativi
Preg\tire fizic\ general\ 27%
Preg\tire fizic\ specific\ 31%
Preg\tire fizic\ 58%
Preg\tire tehnic\ 8%
Preg\tire tactic\ 34%
Preg\tire tehnico-tactic\ 42%

Oferim `n continuare valorile ce s-au remarcat `n utilizarea diferitelor mijloace ce au punctat preg\tirea.

Pentru preg\tirea fizic\ general\:
- jocuri sportive 410 min
- alerg\ri teren variat 265 min

Pentru preg\tire fizic\ specific\:
- ex. de `nc\lzire specific\ 285 min
- circuit training 3 250 min
- circuit training 2 110 min
- ex. tehnice `n regim 110 min

Pentru preg\tirea tehnic\:
- Uchi-Komi Nage Waza 110 min

Pentru preg\tirea tactic\:
- Randori cu tem\ 505 min
- Shotai renshiu 80 min
- Yaku-soku-geiko 75 min
- Uchi-komi gaeshi waza 70 min
- Kakari geiko 60 min
- Butsukari geiko 50 min

Observa]ie: Prin aplicarea metodologiei enun]ate `n cadrul capitolului “Metodologia cercet\rii”, `n perioadele cu `nc\rc\tur\ pregnant competi]ional\, `n func]ie de interpretarea profilului mijloacelor folosite (complexitate tehnico-tactic\, intensitate, solicitare, volum), o serie de mijloace ce apar]ineau grupajului factorului specific tehnic (shotai-renchiu, butsukari-geiko, uchi-komi, renzoku-waza, gaeshi-waza) pot intra `n cadrul factorului specific tactic, aprecierea global\ reflectând mai exact complexitatea efortului.

~n continuare expunem `n detaliu cele trei cicluri s\pt\mânale atât `n faza de proiect (plan) cât [i `n cea de realizare precum [i dinamica componentelor antrenamentului.

TABEL 78

TABEL 79

TABEL 80

TABEL 81

TABEL 82

TABEL 83

DINAMICA COMPONENTELOR ANTRENAMENTULUI
ETAPA IV
COMPONENTA CICLURI SAPTAM~NALE
CS0 CS1 CS2 CS3 CS4
PFG 35 22 33 27 27
PFS 22 25 25 44 31
PTH 16 9 8 8 8
PTA 27 44 34 21 34

4.2. SINTEZA PREG|TIRII
Indicatorii sintetici ai preg\tirii lotului olimpic de judo `n anul 1994

Prima faz\ a procesului de analiz\ global\ a anului de preg\tire const\ `n realizarea unei imagini sintetice de ansamblu a cilcului anual constituite din aprecieri cantitative [i calitative prin valori absolute [i relative a celor 38 de indicatori ce au constituit obiectul analizelor fiec\rui segment de preg\tire.
Astfel, vom opera cu 29 indicatori reprezenta]i de mijloacele antrenamentului repartizate astfel:
- pentru preg\tirea fizic\ general\ 4
- pentru preg\tirea fizic\ specific\ 5
- pentru preg\tirea tehnic\ 10
- pentru preg\tirea tactic\ 110

~n tabelul nr. 1 sunt oferite valorile cumulate de ace[ti indicatori `n cele patru etape parcurse `n valori absolute (volum preg\tire [i rangul importan]ei) [i valori absolute (valorile `n rela]ia intrafactorial\ [i interfactorial\).
De asemenea, cei 9 indicatori - trei cantitativi [i [ase calitativi - ce au finalizat analiza fiec\rei etape vor constitui o a doua imagine sintetic\ de ansamblu a ciclului anual realizat, indicatori metodici esen]iali integra]i `n tabelul nr. 2.
Pe orizontal\ apar `n ordine cronologic\ cele patru etape ale preg\tirii centralizate precum [i totalul general ob]inut prin `nsumarea acestora, valorile `nscrise pe coloan\ apar]inând “capului” respectiv.

TAB 85

TAB 87

~n faza urm\toare a procesului de analiz\ global\ `ncerc\m s\ facilit\m analiza prepara]iei efectuate pe ansamblul ciclului supus observa]iei, extr\gând parametrii structurali care, prin valorile ob]inute [i dinamica aplic\rii lor au calitatea definitorie a principalelor caracteristici a procesului de preg\tire [i atacare a competi]iei.

Pentru o edificare complet\, acolo unde consider\m necesar [i semnificativ, vom proceda la o prezentare paralel\ a valorilor `nscrise `n anul analizat [i a celor ob]inute `n anii 1984-1993 de acela[i lot.

S-a demonstrat ca util\ aceast\ analiz\ comparativ\ a preg\tirii realizate `n to]i ace[ti ani de prepara]ie, modalit\]ile de rezolvare a acesteia oferind “modele” de referin]\ `ndeosebi pentru anii similari din cadrul ciclurilor olimpice.

E[alonarea volumului general de preg\tire

Prin intermediul tabelului nr. 3 prezent\m desf\[urarea `n dinamic\ a valorilor ob]inute – `n cifre absolute [i relative - din bugetul de timp total repartizate pe cele patru etape sau modul de distribu]ie a volumului de preg\tire.
~n paralel ilustr\m valorile aceluia[i indicator reprezentând preg\tirea oferit\ `n anii 1993, 1992, 1988, 1987, 1986, 1985, 1984.

Tabelul nr. 3

1994
Etapa 1 2 3 4 Total
Nr.ore 50.8 153.8 35.7 44.2 284.5
% 18 54 12 16 -
1993
Etapa 1 2 3 4 Total
Nr.ore 63.5 44.7 129.4 32.3 187
% 24 16 48 12 -
1992 J.O.
Etapa 1 2 3 Total
Nr.ore 108 116 109 333
% 32 35 33 -
1988 J.O.
Etapa 1 2 3 4 Total
Nr.ore 68 132 129 152 481
% 14 27 27 27 -
1987
Etapa 1 2 3 4 5 Total
Nr.ore 73 99 111 121 94 498
% 15 20 22 24 19 -
1986
Etapa 1 2 3 4 5 Total
Nr.ore 108 88 119 178 115 608
% 18 14 20 20 19 -
1985
Etapa 1 2 3 Total
Nr.ore 104 102 189.5 395
% 26 26 48 -
1984 J.O.
Etapa 1 2 3 4 5 Total
Nr.ore 54 177 102.5 132.5 84.5 550
% 10 32 18 24 16 -

E[alonarea densit\]ii etapelor
Dorin]a de a p\trunde mai mult `n intimitatea procesului de preg\tire a anului `n discu]ie ne este satisf\cut\ de studiul rela]iei dintre bugetul de timp oferit de cadrul material-organizatoric al etapelor [i cantitatea de lucru efectiv realizat\ `n fiecare din acesta. Astfel, e[alonarea densit\]ii etapelor este ilustrat\ `n tabelul nr.4

Tabelul nr. 4

1994
Etapa 1 2 3 4 Total
Nr.ore 50.8 153.8 35.7 44.2 284.5
% 11.1 11.4 10.6 8.7 10.8
1993
Etapa 1 2 3 4 Total
Nr.ore 63.5 44.7 129.4 32.3 269.9
% 14.7 13.3 15.4 7.5 12.7
1992 J.O.
Etapa 1 2 3 Total
Nr.ore 108 116 109 333
% 13.2 10.7 10.8 11.5
1988 J.O.
Etapa 1 2 3 4 Total
Nr.ore 68 132 129 152 481
% 17 15.7 13.1 15.8 15.4
1987
Etapa 1 2 3 4 5 Total
Nr.ore 73 99 111 121 94 498
% 15 14.2 16.5 18.7 17 16.3
1986
Etapa 1 2 3 4 5 Total
Nr.ore 108 88 119 178 115 608
% 16 13.5 11.6 17.7 10.9 14.8
1985
Etapa 1 2 3 Total
Nr.ore 104 102 189.5 395
% 12.7 15.1 11.1 12.9

Acest indicator de analiz\ ne invit\ la o prim\ analiz\ comparativ\ prilejuit\ de mediile ob]inute de densitatea preg\tirii `n cei opt ani de a c\ror valori dispunem. ~ntabel`nd valorile medii analizate prin calcul [i ordonându-le ca rang de importan]\ vom ob]ine urm\toarea ierarhie (vezi tabel nr. 5):

Tabelul nr. 5

Anul Valoarea x a densit\]ii (%)

1987 16,3
1988 J.O. 15,4
1986 14,8
1985 12,9
1993 12,7
1992 J.O. 11,5
1994 10,8

4.2.1 Structura preg\tirii
Unul din sistemele de analiz\ pe care le consider\m esen]iale pentru obiectivizarea unui proces de preg\tire [i care reu[ind s\ intre `n intimitatea acestuia ofer\ complexitate [i rigoare, este studiul compozi]iei elementelor structurale ale prepara]iei exprimate de rela]iile ce se instituie `ntre componentele antrenamentului [i `n interiorul acestora.
Subcapitolul ce urmeaz\ este dedicat analizei indicatorilor calitativi care, eviden]ia]i prin calcul procentual, eviden]iaz\ compozi]ia ponderal\ a preg\tirii.
Anul 1994 a `nregistrat urm\toarele valori globale pe cele [ase componente (`n paralel le oferim [i pe cele ob]inute `n anii apropia]i – 1993 [i 1992):

1994 1993 1992- J.O.
- preg. fizic\ general\ 40% 44% 51%
- preg. fizic\ specific\ 24% 24% 18%
- preg. fizic\ 64% 68% 69%
- preg. tehnic\ 16 28 25
- preg tactic\ 20 4 6
- preg. tehnico-tactic\ 36 32 31

Pentru analiz\ comparativ\ oferim [i valorile celor patru ani de referin]\ pe grup\rile componenetelor `nrudite preg\tire fizic\ (general\ + specific\) [i preg\tire tehnico-tactic\ (tehnic\+tactic\) - tabel nr. 6.

Tabel nr. 6

1988-J.O. 1987 1986 1985
- preg. fizic\ (%) 67 66 49 59
- preg. tehnico-tactic\ (%) 33 34 51 41

Posibilitatea de a intra `n detaliile preg\tirii ne este facilitat\ de analiza elementelor structurale ale acesteia atât din punct de vedere al compozi]iei lor particulare, cât [i al interrela]iilor statornicite `ntre ele, pe `ntreaga durat\ a procesului de preg\tire.

4.2.2. Analiza compozi]iei preg\tirii

Preg\tirea fizic\
Compozi]ia este supremul argument. Cu ea `ncepe [i se finalizeaz\ orice program de preg\tire. Ea este cea care trebuie s\ orienteze ce [i cum se face.
Astfel competi]iile interna]ionale din ultimii ani au `nscris judoul `n rândul sportivilor cu manifestare complex\ a calit\]ilor motrice `n execu]ia procedeelor tehnice preg\tirea fizic\ având un rol dominant prin manifestarea tuturor calit\]ilor motrice. Astfel calitatea combinat\ vitez\-for]\ (detenta), viteza-calitate dominant\ nativ, for]a-viteza, for]a (exprimat\ `ndeosebi `n lupta la sol prin componenta efortului izometric) [i rezisten]a (cu toate componentele, inclusiv ale rezisten]ei psihice) sunt prezente – desigur `n ponderi diferite, `n lupta modern\.
Tipul biologic predominant `l constituie judoka complec[i, cu o bun\ preg\tire atletic\, `n care `ndemânarea [i suple]ea coroborate cu calit\]i psiho-fizice de excep]ie sunt definitorii `n stabilirea ierarhiilor marilor competi]ii.
Dobândirea acestor deziderate nu se poate realiza decât prin crearea unui suport `n care calit\]ile motrice (viteza, for]a, rezisten]a [i `ndemânarea), atât `n forma lor "pur\" cât [i `n combina]iile cerute de specificul categoriei de greutate, se cereau perfec]ionate cât mai mult posibil.
Din aceast\ necesitate a ap\rut no]iunea de “preg\tire atletic\ a judoka”, no]iune cu largi implica]ii `n metodica instruirii, atât `n etapele formative, cât [i `n cele ale m\iestriei sportive.
~n acest context preg\tirea fizic\ [i `ndeosebi componen]a ei general\ au c\p\tat o importan]\ cu totul deosebit\, ponderea ei `ntre factorii antrenamentului ob]inând valori din ce `n ce mai crescute.
Astfel, pentru anul `n studiu acest factor a constituit una din preocup\rile majore (64% din volumul general de lucru).
Modul cum a fost rezolvat\ preg\tirea fizic\ `n desf\[urarea ciclului de preg\tire analizat,atât prin cele dou\ componente ale sale - preg\tirea fizic\ general\ [i preg\tirea fizic\ specific\, cât [i `n ansamblu, este obiectul capitolului ce urmeaz\.

Preg\tirea fizic\ general\ a reprezentat 40% din volumul general al preg\tirii. Modul de `ncadrare procentual\ a acestui factor este ilustrat `n tabelul nr. 7 atât pentru anul 1994 cât [i pentru anii 1985-1993.

Tabelul nr. 7

1994
Etapa 1 2 3 4
% 70 35 35 27
1993
Etapa 1 2 3 4
% 65 41 34 22
1992 J.O.
Etapa 1 2 3
% 60 37 52
1988 J.O.
Etapa 1 2 3 4
% 57 36 37 28
1987
Etapa 1 2 3 4 5
% 50 60 47 40 11
1986
Etapa 1 2 3 4 5
% 56 38 35 10 15
1985
Etapa 1 2 3
% 24 56 30

Cele mai reprezentative mijloace chemate s\ r\spund\ cerin]elor impuse de ameliorarea calit\]ilor motrice cu destina]ie “nespecific” vor fi analizate prin prisma :
- valori temporale cumulate pe ansamblu ;
- rela]iei intracomponen]iale ;
- rela]iei intercomponen]iale ;
- rangului de importan]\ (vezi tabel nr. 8).

Tabelul Nr. 8

Mijloc (Min) Intra-componen]ial Inter-componen]ial Rang
1. Alerg\ri `n teren variat 3530 51 20 1
2. Jocuri sportive 1665 24 10 3
3. Exerci]ii cu `ngreuiere 1025 15 6 6
4. Ex. gen. mobil., supl. 585 10 3 8

Preg\tirea fizic\ specific\ a cumulat pe total ciclul de preg\tire valoarea ponderal\ de 24%. Distribu]ia interfactorial\ ob]ine pentru cele patru etape parcurse urm\toarele valori de dispersie (ilustrate `n tabelul nr. 9 atât pentru anul analizat cât [i pentru analiza comparativ\).

Tabelul Nr. 9
1994
Etapa 1 2 3 4
% 15 26 22 31
1993
Etapa 1 2 3 4
% 20 24 28 30
1992 J.O.
Etapa 1 2 3
% 16 21 22
1988 J.O.
Etapa 1 2 3 4
% 24 30 20 16
1987
Etapa 1 2 3 4 5
% 30 27 29 12 19
1986
Etapa 1 2 3 4 5
% 17 15 20 20 20
1985
Etapa 1 2 3
% 38 16 16
1984
Etapa 1 2 3 4 5
% 1 23 15 19 31
Inventarul mijloacelor ce au ca destina]ie perfec]ionarea preg\tirii fizice specifice, destul de redus de altfel dar cu implica]ii majore `n programarea imediat\ a acesteia prin prezen]a celor trei circuite care se constituie [i `n probe [i norme de control, a fost `n ordine valoric\ urm\torul (tabel nr. 10):
Tabelul Nr. 10
Mijloc (min.) Intra-componen]ial Inter-componen]ial Rang
1. Exerci]ii `nc\lzire specific\ 1440 31 8 4
2. Circuit training 3 1295 27 7 5
3. Circuit training 2 595 13 3 7
4. Circuit training 1 410 10 2 -
5. Exerci]ii tehnice `n regim 395 9 2 -

Preg\tirea fizic\ (global\)
Cele dou\ componente care, prin aplica]ia “nespecific\” sau ” specific\” `n final se completeaz\ creind suportul motric pe care se va suprapune preg\tirea tehnico-tactic\, au realizat pe totalul ciclului 64% din volumul general. Separat [i `mpreun\ au ob]inut `n desf\[urarea celor patru etape urm\toarele valori ponderale (tabelul nr. 11): Tabelul Nr 11.
1994
Etapa/Componenta 1 2 3 4 -
PFG 70 35 35 27 -
PFS 15 26 22 31 -
P. Fizic\ 85 61 57 58 -
1993
Etapa/Componenta 1 2 3 4 -
PFG 65 41 34 22 -
PFS 20 24 28 30 -
P. Fizic\ 85 65 62 52 -
1992
Etapa/Componenta 1 2 3 - -
PFG 60 37 52 - -
PFS 16 21 22 - -
P. Fizic\ 76 58 74 - -
1988
Etapa/Componenta 1 2 3 4 -
PFG 57 36 37 28 -
PFS 24 30 20 16 -
P. Fizic\ 81 66 57 44 -
1987
Etapa/Componenta 1 2 3 4 5
PFG 50 60 47 40 11
PFS 30 27 20 12 19
P. Fizic\ 80 87 67 52 30
1986
Etapa/Componenta 1 2 3 4 5
PFG 56 38 35 10 15
PFS 17 15 20 20 20
P. Fizic\ 73 53 55 30 35

Preg\tirea tehnico-tactic\

Studiul "casetelor" statistice oferite de ultimele competi]ii (JO, CM, Camp. Continentale) prin compara]ie cu datele anterioare au eviden]iat o cre[tere impresionant\ a dinamismului judoului de performan]\. Spre exemplu, durata luptei (timpulmediu de lupt\) a sc\zut de la 3’29″ la 3’05″; meciurile finalizate `nainte de limitele regulamentare a ajuns la 51%; gradul de complexitate [i tehnicitate a crescut considerabil.
De asemenea, cre[terea num\rului de competi]ii [i afluxul sportivilor de mare valoare la acestea, au restructurat procesul de preg\tire tehnico-tactic\ `n judo.
Consecin]a imediat\ a fost majorarea preocup\rilor pentru aceast\ component\ `n toate etapele preg\tirii anuale impunându-se.
Pentru a constata modalit\]ile de exprimare practic\ a acestor premise teoretice, vom analiza `n continuare maniera de abordare a preg\tirii tehnico-tactice `n anul 1994.

Preg\tirea tehnic\ s-a `nscris cu 16% din volumul general [i 44% din grupajul factorului `nsumat. Distribu]ia acestui factor `n dinamica celor patru etape (cât [i prin compara]ie cu anii anteriori este ilustrat\ `n tabelul nr. 12).

Tabelul nr. 12

Etapa / Anul 1 2 3 4 5
1994 12 19 16 8 -
1993 14 32 28 43 -
1992-J.O. 19 32 22 - -
1988-J.O. 17 20 22 26 -
1987 20 13 18 34 43
1986 21 31 28 40 35
1985 17 13 23 - -

Inventarul mijloacelor folosite pentru perfec]ionarea procedeelor tehnice a realizat urm\toarea ierarhie valoric\ (tabel nr. 13).

Tabelul nr. 13

Mijloc 
(min) Intra-componen]ial Inter-componen]ial Rang
1. Shotai renshiu 515 19 3 9
2. Uchi-Komi nage waza 480 18 3 -
3. Butsukari geiko 425 16 2 -
4. Uchi-Komi renraku waza 290 11 2 -
5. Tandoku-renchiu 205 8 - -
6. Uchi-Komi gaeshi-waza 195 7 - -
7. Uchi-Komi kansetsu-waza 175 6 - -
8. Uchi-Komi osae waza 170 6 - -
9. Uchi-Komi shime waza 135 5 - -
10. Norme control 60 2 - -

Preg\tirea tactic\ a constituit 20% din totalul global al preg\tirii [i 56% din grupajul factorului `nsumat. Dinamica distribu]iei acestuia pe parcursul celor patru etape precum [i al anilor preceden]i este oferit\ `n tabelul nr. 14.

Tabelul Nr. 14

Etapa / Anul 1 2 3 4 5
1994 3 20 27 34 -
1993 1 3 10 5 -
1992-J.O. 5 10 4 - -
1988-J.O. 2 14 21 30 -
1987 - - 6 14 27
1986 6 16 17 30 30
1985 11 9 35 - -

Celor patru mijloace tradi]ionale `n vederea amelior\rii cuno[tin]elor tactice (YAKU-SOKU-GEIKO, KAKARI-GEIKO, RANDORI cu TEM|, SHIAI), li s-au ad\ugat, conform celor expuse `n cap. “Metodologia cercet\rii”, `n perioadele cu `nc\rc\tur\ pregnant competi]ional\, `n func]ie de interpretarea profilului mijloacelor folosite (complexitate tehnico-tactic\, intensitate, solicitare, volum), o serie de mijloace ce apar]ineau factorului specific tehnic – Shotai-Renchiu, Butsukari Geiko, Uchi-Komi, Renzaku-Waza, Gaeshi-Waza, intrând NAGE-WAZA `n cadrul factorului specific tactic, exprimând astfel mai exact complexitatea efortului.
Ierarhia valoric\ a acestor mijloace este ilustrat\ de tabelul nr. 15.

Tabelul Nr. 15

Mijloc 
(min) Intra-componen]ial Inter-componen]ial Rang
1. Randori cu tem\ 1780 53 10 2
2. Shiai 480 14 3 10
3. Yaku-soku-geiko 310 9 2 -
4. Kakari-geiko 245 7 - -
5. Butsukari-geiko 140 4 - -
6. Uchi-Komi gaeshi-waza 130 4 - -
7. Uchi-komi renraku-waza 125 4 - -
8. Shotai-renshiu 80 2 - -
9. Nage-komi 15 - - -
10. Uchi-komi tokui-waza 10 - - -

Preg\tirea tehnico-tactic\ global\

Preg\tirea specific\, `n anul 1994 s-a `nscris `n valoarea global\ (cumulat\) de 36%. Pentru realizarea unei imagini complete asupra felului cum s-au repartizat [i `n final `nsumat cele dou\ componente ale acestui factor oferim `n tabelul urm\tor (tabel nr. 16) rela]ia dinamic\ ce s-a instituit `n etapele ce au compus ciclul anului [i pentru compara]ie, a anilor preceden]i.

Tabelul Nr. 16

1994
Etapa / Componenta 1 2 3 4 5
Preg. tehnic\ 12 19 16 8 16
Preg. tactic\ 3 20 27 34 20
Preg. tehnico tactic\ 15 39 43 42 36
1993
Etapa / Componenta 1 2 3 4 -
Preg. tehnic\ 14 32 28 43 -
Preg. tactic\ 1 3 10 5 -
Preg. tehnico tactic\ 15 35 38 48 -
1992 – J.O
Etapa / Componenta 1 2 3 - -
Preg. tehnic\ 19 32 22 - -
Preg. tactic\ 5 10 4 - -
Preg. tehnico tactic\ 24 42 26 - -
1988 – J.O.
Etapa / Componenta 1 2 3 4 -
Preg. tehnic\ 17 20 22 26 -
Preg. tactic\ 2 14 21 30 -
Preg. tehnico tactic\ 19 34 43 56 -
1987
Etapa / Componenta 1 2 3 4 5
Preg. tehnic\ 20 13 18 34 43
Preg. tactic\ - - 6 14 27
Preg. tehnico tactic\ 20 13 24 48 70
1986
Etapa / Componenta 1 2 3 4 5
Preg. tehnic\ 21 31 18 40 35
Preg. tactic\ 6 16 17 30 30
Preg. tehnico tactic\ 27 47 45 70 65

CAPITOLUL V

CONCLUZII
{I
PROPUNERI

CONCLUZII

1. Primul indicator oferit analizei este volumul general de lucru pe ciclul I – 284,5 ore. Pentru compara]ie oferim valorile anilor anteriori:
1993 – 187;
1992 – 333;
1988 – 481;
1987 – 498;
1986 – 608;
1985 – 395;
1984 – 550.
Dac\ fa]\ de anul 1993 reprezint\ o cre[tere de peste 100 ore [i este aproximativ egal cu anul 1992, fa]\ de anii 1984-1990 `nregistreaz\ sc\deri vizibile. Apreciem ca necesar\ o cre[tere substan]ial\ a volumului global de preg\tire pentru ciclurile urm\toare.
2. ~ntrucât calendarul competi]ional interna]ional dispune competi]iile supreme ( JO `n special, CM, CE – obiective de performan]\ majore ) la date diferite, deci [i bugetele de timp pentru preg\tire pot fi diferite, avem la dispozi]ie un sistem simplu de apreciere care vine s\ pondereze estimarea: calculul mediei orelor de activitate diurn\ sau densitatea preg\tirii. Valorile `nscrise `n anul 1994 sunt, de asemenea, sub cele ob]inute de ciclurile anterioare (JO 1984 [i JO 1988).
3. Unul din cele mai importante criterii de analiz\ este constituit din valorile STRUCTURII PREG|TIRII sau compozi]ia ponderal\ ob]inute de factorii antrenamentului sportiv. Anul 1994 acord\ preg\tirii fizice 64% din bugetul general de timp, restul de 36% fiind afectat preg\tirii tehnico-tactice.
~n anii de referin]\ lua]i pentru compara]ie, pentru ciclul I s-au ob]inut urm\toarele rela]ii:

Anul Preg\tire fizic\ Preg\tire tehnico-tactic\
1993 68% 32%
1992 69% 31%
1988 67% 33%
1987 66% 34%
1986 49% 51%
1985 59% 41%

~n lucr\rile anterioare (sintezele anuale din anii 1984-1993) s-a opinat c\ “pentru un sport de mare complexitate tehnico-tactic\ ca judoul, raportul dintre preg\tirea fizic\ [i cea tehnico-tactic\ trebuie s\ fie cât mai echilibrat\, diferen]ele ponderale mari fiind de evitat”.
De asemenea, un studiu longitudinal efectuat `n ultimii ani (vezi “Ra]ionalizarea antrenamentului lotului olimpic [i cre[terea eficien]ei preg\tirii pentru JO pe baza datelor culese `n activitatea de asisten]\ [tiin]ific\ la judo” – Bucure[ti 1992) ne-a permis s\ ob]inem un model optimal al structurii globale a antrenamentului `n judo. ~n virtutea acestuia rela]ia optimal\ a celor doi factori `nsuma]i se prezint\ astfel:

- Preg\tire fizic\ 60%
- Preg\tire tehnico-tactic\ 40%

Apreciem c\ rela]ia ob]inut\ de structura anului 1994 este benefic\ (prin compara]ie cu anii anteriori apropiindu-se de modelul optimal), `n perspectiv\ fiind necesar\ o ameliorare a acestui raport.
4. Analiza compozi]iei preg\tirii ne-a oferit câteva constat\ri “`n premier\”.
Astfel, `n cadrul factorului `nsumat preg\tirea tehnico-tactic\, raportul tehnic-tactic a dat prioritate `n final – e drept de pu]in – preg\tirii tactice (56% din grupaj). Aceasta se explic\ prin majorarea preocup\rilor pentru “tenta” tactic\ `n executarea procedeelor tehnice `ndeosebi `n intervalul model\rii oferite de etapa ultim\.
Aceast\ motiva]ie a condus la apari]ia `n topul “rangului de importan]\” a dou\ din mijloacele preg\tirii tactice: randori cu tem\ – loc II [i shiai - loc X
Consider\m aceast\ manier\ ca o abordare mai responsabil\ `n ideea aprecierii efortului depus `n preg\tirea de competi]ie.

PROPUNERI

1. Pe plan mondial se practic\ `nc\ din ciclul olimpic trecut stagii de preg\tire `n comun, dup\ fiecare turneu de categoria A . Acestea se rezum\ la SHIAI – uri tip concurs, organizate sub form\ de antrenament diminea]a [i dup\ amiaza, `ntre participan]ii la turneu. Personal nu sunt mul]umit de pozi]ia ocupat\ `n topul “RANGULUI DE IMPORTAN}|” de SHIAI, [i consider c\ participarea la aceste stagii de preg\tire `n comun este benefic\ pentru LOTUL OLIMPIC de JUDO .
2. Turneele de categoria A din Europa sunt practic competi]ii intercontinentale. Particip\ la aceste turnee ]\ri precum JAPONIA, CANADA, S.U.A., ARGENTINA, KOREEA, BRAZILIA [i exemplele pot continua, ]\ri care `[i subordoneaz\ calendarul intern `n func]ie de aceste turnee din Europa . Ca perioad\, aceste turnee se `ntind pe aproape 4 luni, `n care, aceste ]\ri particip\ [i la stagiile de preg\tire `n comun .
Pentru noi ar fi mult mai simplu s\ realiz\m acest lucru pentru sportivii cu obiectiv la J.O.

———————————————————————————-
se insereaz\ ” CEAR{AFUL – ( TABCENT )
———————————————————————————-

BIBLIOGRAFIE

1. ALEXE NICU - “ANTRENAMENTUL SPORTIV MODERN “,
Ed. EDITIS – BUCURE{TI , 1993

2. VOICU PETRE ” CERCETAREA COMPLEXIT|}II EFORTULUI LA SPORTIVII JUDOKA ”
C.C.E.F.S. , BUCURE{TI , 1984

3. VOICU PETRE ” MODEL DE SELEC}IE, PREG|TIRE {I CONCURS, PENTRU JUDO,
~N CICLUL OLIMPIC 1985- 1988 ”
C.C.E.F.S. , BUCURE{TI , 1985

4. VOICU PETRE ” DIRIJAREA {I OPTIMIZAREA PROCESULUI DE PREG|TIRE {I PARTICIP|RII ~N COMPETI}II CA URMARE A OBIECTIVIZ|RII, RA}IONALIZ|RII {I STANDARDIZ|RII MIJLOACELOR DE PREG|TIRE ”
C.C.E.F.S. , BUCURE{TI , 1986

5. VOICU PETRE ” CERCETAREA COMPLEXIT|}II EFORTULUI LA JUDOKA DE PERFORMAN}|”
C.C.E.F.S. , BUCURE{TI , 1987

6. VOICU PETRE ” PERFEC}IONAREA MODELELOR DE SELEC}IE, PREG|TIRE, REACTIVITATE {I CONCURS ~N JUDO ”
C.C.E.F.S. , BUCURE{TI , 1988

7. VOICU PETRE ” RA}IONALIZAREA ANTRENAMENTULUI LOTULUI OLIMPIC {I CRE{TEREA EFICIEN}EI PREG|TIRII PENTRU JOCURILE OLIMPICE ”
C.C.P.S. , BUCURE{TI , 1992

Bogdan Constantin
Chirila Alexandru
Ion Ene Mircea

ORADEA 2008

CUPRINS

Introducere………………………………………………………….. 4
Scurta istorie a artelor martiale…………………………………….. 5
Aparitia judo-ului……………………………………………………
Judo in Europa………………………………………………………
Istoria judo-ului in Romania………………………………………………………
Anexe………………………………………………………………..
Performantele judoka romani…………………………………..
Performantele judoka-veterani…………………………………
Stagiile de pregatire .………………………………………….
Antrenorii………………………………………………………
Arbitrii…………………………………………………………
Sa nu-i uitam…………………………………………………..

SCURTA ISTORIE A ARTELOR MARTIALE

Există mai bine de 1000 de forme diferite de arte marţiale răspândite pe întreg mapamondul şi care au o vechime de mai bine de 2000 de ani. Când anume au început să apară artele marţiale şi unde anume nimeni nu poate spune cu precizie.
În societatea europeană, putem să datăm dezvoltarea anumitor forme de artă marţială precum tirul cu arcul şi luptele începând cu civilizaţia greacă. Există totuşi dovezi că anumite forme de luptă se practicau încă în Egiptul faraonilor. Astfel, la Beni-Hasan, într-un mormânt săpat în stâncă pe vremea Faraonului Tuthmose al III-lea şi al Reginei Hatshepsut (1482 î.Chr.), se află pictate scene de tehnici de luptă corp-la-corp.
În ceea ce priveşte orientul îndepărtat, este acceptată teoria că forme primare de arte marţiale au apărut în China antică în rândul călugărilor care au dezvoltat anumite tehnici de luptă în scop de autoapărare. În jurul anilor 557 al erei noastre, fondatorul budismului Zen a predat învăţăceilor săi metode de întărire a sănătăţii prin aplicarea celor 18 principii Lo-han, marcând astfel începutul artelor marţiale chineze Chiao-ti-shu (formă de lupte libere), Kempo (formă de luptă cu pumnii), Tai-chi-chuan sau Taiji-quan (formă de box „cu umbra”). În timpul perioadei japoneze Muromachi (1338-1573), in insula Okinawa s-au dezvoltat forme de artă marţială cu „mâna goală”- Karate. Şcolile de karate iniţiau practicanţii în câteva stiluri distincte precum Shito, Goju, Shotokan, Wado etc. Tot în Okinawa au apărut şi tehnici de luptă cu anumite obiecte cum ar fi: Bo (bastonul), Nunchaku (două segmente scurte de baston unite printr-un lanţ), Sai (armă metalică în formă de trident cu gardă), Tonfa (baston scurt prevăzut cu un mâner), Suruchin (lanţ sau sfoară prevăzut cu mici greutăţi ataşate la capete) etc.
Câteva din artele marţiale iniţiate în China sau în Tailanda au fost preluate de către japonezi care le-au perfecţionat din punct de vedere al tehnicii de execuţie, dar au creat şi alte forme noi de luptă. Astfel putem aminti:
- Sumo – apărut în epoca Nara (645-794 d.Chr.)
- Jujitsu – tehnici apărute în perioada Kamakura (1185-1333)
- Karate Do – (provenit din Okinawa-Te) cu principalele stiluri
Shotokan, Kyokushinkai, Shito-ryu ş.a.)
- Aikido – formă modernă de artă marţială dezvoltată de Ueshiba
Morihei la 1948. În afară de tehnici de apărare individuală această formă propune şi o filozofie, o „artă de a trăi” bazată pe Aiki – stare de calm şi impasibilitate a spiritului.
- Hap-ki-do – de origine coreeană – o combinaţie de tehnici din
Tae-kwon-do şi Aikido, conţinând atât procedee de lovire cu pumnul sau piciorul cât şi tehnici de proiectare a adversarului la sol şi prize contraarticulare.
- Kung Fu – de origine Cantoneză, unde se numeşte Wushu –
dezvoltat în Japonia şi popularizat de către Bruce Lee în anii 1960. Cuprinde atât tehnici dure (Shaolin) cât şi stiluri suple – Tai-ji-quan.
- Tae-kwon-do – variantă coreeană de Karate dezvoltată în anii 1955.
Tehnicile sale de luptă cuprind în principal loviturile de picior din diferite poziţii şi sărituri precum şi tehnici de lovire a punctelor vitale.
- Kendo („Calea sabiei”) – artă marţială a mânuirii sabiei, cultivată din cele mai vechi timpuri de războinicii japonezi (Bushi). Interzisă în 1876, când Samuraii au pierdut dreptul de a mai purta sabia, şi transformată în sport în anul 1894. Practicată în Japonia de către bărbaţi şi femei deopotrivă, este cea mai respectată disciplină dintre artele marţiale (Budo). În practica sportivă, sabia adevărată (Katana) a fost înlocuită cu una din bambus (Shinai).
În Japonia, practica marţială a evoluat de la forma BUJUTSU – iniţierea în procedee de luptă care aveau ca scop final fuziunea între spirit şi corp -, în BUDO (BU = luptă; DO = cale), adică „calea războinicului”. Se pare că arta marţială TAKENOUCHI-RYU (dezvoltată în 1532) este considerată ca fiind forma de început a JUJITSU-lui. Dintre cele 20-30 de forme de luptă dezvoltate de către Samurai, Jujitsu era singura formă de luptă fără armă, cu toate că pe la mijlocul lui 1800 au existat mai bine de 700 stiluri diferite din această formă de luptă. Cele mai des practicate erau: TAKENOUCHI-RYU, JIKISHIN-RYU, KYUSHIN-RYU, YOSHIN-RYU, SEIKIGUCHI-RYU, KITO-RYU, TENSHIN-SHINYO-RYU ş.a.
În anul 1868 a fost restaurată ordinea imperială (Restauraţia dinastiei Meiji) care a pus capăt clasei Samurailor. Restauraţia Meiji a încurajat numai acele forme de arte marţiale care constituiau un exerciţiu benefic pentru sănătatea populaţiei ca formă de educaţie a fizicului. Meritul de a fi păstrat şi reînoit vechea artă a autoapărării fără armă în perioada Meiji îi revine lui JIGORO KANO. El a prelucrat tehnicile din Jujitsu – în special din Kito-Ryu şi Tenshin-Shinyo-Ryu – fondând un nou sport de luptă cunoscut sub numele de KODOKAN JUDO.
Pentru a primi girul guvernamental, în 1886 se organizează un meci între 15 practicanţi din cele două arte marţiale. Rezultatul „testului guvernamental” a fost net în favoarea Judo-ului. Ca atare, acesta a fost aprobat şi acceptat în licee, universităţi şi academii militare ca parte integrantă din sistemul naţional de educaţie.

JIGORO KANO

Fondatorul Judo-ului, Jigoro Kano, s-a născut la 28 oct.1860 în orăşelul Mikage din prefectura Kobe. În 1871 familia sa s-a mutat la Tokio. Acolo a urmat şi a absolvit Universitatea Imperială de Litere şi Filozofie.
Tot aici, la vârsta de 18 ani, s-a înscris la Şcoala de ju-jutsu Tenshin-Shinyo-ryu la maestrul Fukuda Hachinosuke. În anul 1880, Jigoro Kano a început să sistematizeze diferitele tehnici de ju-jutsu selectând cele mai bune procedee tehnice de aruncare şi eliminând acţiunile periculoase (ex.: loviturile de mână şi de picior, majoritatea tehnicilor contraarticulare).
Astfel s-a născut un sport nou pe care Kano l-a numit Kodokan Judo (Ko=studiu; Do=cale; Kan=sală) deci, în traducere liberă, „locul de studiu al căii”. La început Kodokanul avea 12 tatami (saltele) şi 9 elevi. Astăzi Kodokanul este o clădire impunătoare cu mai multe etaje unde studiază judo-ul peste un milion de practicanţi în fiecare an. În 1895, Jigoro Kano a clasificat procedeele de aruncare din judo într-un sistem numit GO KYO NO WAZA sistem care stă la baza conceptului de promovare pentru centurile colorate. Jigoro Kano a fost o figură proeminentă a mişcării olimpice din Japonia după renaşterea acestora la 1896.
În timp ce se reîntorcea de la o şedinţă a CIO de la Cairo, pe vasul japonez Hikawa Maru, la 4 Mai 1938, în vârstă de 78 de ani, JIGORO KANO trece in nefiinta.

INCEPUTURILE JUDO-ULUI IN EUROPA

Marea Britanie

In Europa “metoda japoneza” , asa cum era denumit ju-jutsu lui Kano intra prin Marea Britanie, Germania si Franta.
In Marea Britanie povestea incepe incepand cu 1990 cand in marile orase englezesti deja inpanzite de cluburi de ju-jutsu sunt organizate turnee de lupte cu atleti din toata lumea, Rusia, Danemarca, Turcia, India, Franta, sau Africa de Sud. Unul dintre acesti luptatori, Barton Wright, proprietarul clubului Bartitsu Club din Londra il invita in Marea Britanie pe faimosul expert in ju jitsu Yukio Tani. Foarte curand numele lui Tani devine sinonim cu invincibilitatea ( Michel Brousse, David Matsumoto / Judo A Sport and a Way of Life)
In 1918 la Londra este infiintat Budokwai-ul de catre Kunji Koizumi care alaturi de E.J.Harrison si W.E.Steers membri ai Kodokanului si ei contribuie la promovarea judo-ului in Anglia.
In 1920 Jigoro Kano viziteaza Budokwai-ul din Londra unde promoveaza pentru prima data principiile Judo.
In 1948 ia nastere British Judo Association

Germania

In Germania, promotori locali ca si Erich Rahn din Berlin si Alfred Rhode din Frankfurt pe Main , promoveaza ju-jutsu in Germania.
Din 1933 un studentul japonez Kyoshin Kitabatake, atunci 5 Dan, are un rol important in promovarea judo-ului printe studentii germani.
In 1929 o echipa a Budokwai-ului din Londra este invitata sa participle la o competitie de ju-jutsu unde intalneste o echipa din Frankfurt pe Main si mai apoi una din Wiesbaden.
In 1932 Alfred Rhode organizeaza pentru prima data “ Judo-summerschule” sustinuta de experti ca si Koizumi, Tani, Ishiguro, Kitabatake si Rhi si la care participa practicanti din Germania, Marea Britanie, Elvetia si Ungaria.
Tot in 1932, Rhode ( Germania), Koizumi (Japonia), Keye ( Marea Britanie) si Bartschi ( Elvetia) pun bazele pentru infiintarea Uniunii Europene de Judo.
In 1934 la Kristallpalast din Dresda se organizeaza primul Campionat European de judo.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial judo-ul in Germania este interzis de catre Aliati in baza faptului ca partidul nazist s-a folosit in manipularea ideological a tinerilor de judo si ju-jutsu.
Federatia Germana de Judo este fondata abia in 1953.

Franta

Ju-jutsul a fost importat in Franta de catre Edmond Desbonnet, un expert al vremii in cultura fizica si sport, un promotor al bodybuiding- ului, care la intalnit pe YukioTani la Baritsu Club din Londra si care, in 1905, promoveaza ju-jutsu la “ Salle des Champs-Elysees”avandu-l ca instructor pe Ernest Regnier ( Re Nie).
Istoria ju-jutsu-lui in Franta este preluata in contiuare de tanarul Moshe Feldenkrais asistent al lui Joliot Curie (premiul nobel pentru chimie in 1935), autorul unei metode originale de autoaparare. Moshe Feldenkrais, in 1933, il intalneste pe Kano si ideile sale cu ocazia unei conferinte pe care acesta le sustinea in Franta. El devine unul dintre primele centuri neagre din Europa. In 1936 Moshe Feldenkrais, alaturi de Paul Bonet-Maury colegi la Institutul Radium fondeaza Ju-jutsu Club de France.
In 1935 Moshe Feldenkrais il intalneste pe Mikonosuke Kawaishi cu care urmeaza o fructuasa colaborare. Prin metoda sa Kawaishi revolutioneaza atat judo-ul francez cat si judo-ul mondial la vremea aceea, adaptandu-l la psihologia occidentala. Acesta obisnuia sa spuna “Judo este ca orezul sau ca porumbul, el trebuie adaptat la solul in care se insamanteaza”.
Federatia franceza de Judo si Ju-Jutsu se infiinteaza in 1946.
O mare contributie in dezvoltarea judo-ului francez dar si Belgian si Olandez o au maestri Haku Michigami, Shozo Awazu si Ishiro Abe care vin in Franta la inceputul anilor ’50.

Rusia

Cu toate ca rusi l-au avut pe Vassily Oschepkov care in 1909 ( dupa uni 1911) era membru al Kodokanului si primul non-japonez care obtine gardul Shodan chiar de la Jigoro Kano fondatorul Judo si care, in 1917, deschide un dojo la Valdivostok, judo-ul japonez, dupa Revolutia Bolsevica, suporta o serie de transformari din partea unor experti ai vremii cum ar fi Anatoli Haralampiev (fost elev al lui Oschepkov), dar si expertul in Ju-Jitsu Spiridonov, transformandu-se in SAMBO. Sambo este un acronim de la SAMozashchita Bez Oruzhiy – autoaparare fara arma. Federatia Sovietica de Sambo este fondata n 1938. Dupa 1960 cand a fost anuntata acceptarea judo-ului in programa J.O. de la Tokyo din 1964, autoritatile sovietice devin interesate de judo . Cu toate acestea Federatia Sovietica de Judo apare doar in 1973 cand judo-ul dupa statutul de disciplina demontrativa la Tokyo 1964, scoasa din programul J.O. de la Mexico City, primeste statutul de disciplina definitive admisa pe lista sporturilor olimpice la J.O. de la Munchen in 1972.

Ungaria

In Ungaria, in anul 1906, la invitatia lui “grof “ Szemere Miklos, ministrul culturii din aceea vreme, Jigoro Kano trimite pe Sasaki Kicsisaburo cu tatami si judogi-uri sa predea Judo. In 1907 Sasaki Kicsisaburo publica “Judo – metoda perfectionata a jiu-jitsului japonez” in traducerea lui Speidl Zoltan. Forma sportive a judo-ului este predata pentru prima data in 1928 de Vincze Tibor. Primul club maghiar de judo se infiinteaza in 1931, iar prima competitie internationala, maghiarii o sustin in 1933 la Viena unde obtin un rezultat de egalitate impotriva austriecilor. In 1952 se infiinteaza pe langa federatia maghiara de lupte Asociatia Nationala Civica de Judo. Tot in 1952 se organizeaza primul campionat national. Federatia Maghiara de Judo ia fiinta in 1957, iar afilierea la Uniunea Europeana de Judo are loc in 1959.

* * *

MOMENTE MEMORABILE IN JUDO-UL MONDIAL

1982 JIGORO KANO intemeiaza KODOKAN-ul
1918 se infiinteaza BUDOKWAI-ul la Londra
1924 TATSUO OKOSHI pune bazele judo-ului Brazilian
1925 HAN HO RHI introduce judo-ul in Elvetia
1928 Inceputurile judo-ului in Australia. Dr. A. ROSS in Brisbane si SHINZO TAKAJI in Sydnei.
1934 primul Campionat European individual, Dresda / Kristallpalast.
1948 se infiinteaza la Londra UNIUNEA EUROPEANA de JUDO
Englezii introduc Judo in Noua Zelanda
1950 ANDRE KOLYCHKINE elevul lui KAWAISHI introduce judo in Cupa.
Judo este introdus in LUXEMBURG, REPUBLICA DEMOCRATA GERMANA, PORTUGALIA si YUGOSLAVIA, DANEMARKA si CEHOSLOVACIA.
1951 Se infiinteaza FEDERATIA INTERNATIONALA de JUDO
Primul CAMPIONAT EUROPEAN dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial.

1952 Havana / Cuba, Primul CAMPIONAT PAN AMERICAN
Se infiinteaza FEDERATIA AUSTRALIANA de JUDO
1956 Japonia / Primul CAMPIONAT MONDIAL
Taipei / se infiinteaza UNIUNEA ASIATICA de JUDO
Sydnei / Australia / primul CAMPIONAT al AUSTRALIEI
Se infiinteaza FEDERATIA din NOUA ZELANDA.
1959 Judo-ul se oficializeaza in REPUBLICA DOMINICANA
1960 Roma / sesiunea 58-a al C.I.O. include Judo in programa J.O. de la Tokyo din 1964.
1961 Louis Guirandou N’Diaye, fondeaza UNIUNEA AFRICANA de JUDO
Finlanda se Afiliaza la E.J.U.
Ceylon se afiliaza la Uniunea Asiatica de Judo.
1962 Irlanda, Turcia, Polonia, Turcia si Suedia se afiliaza la E.J.U.
1964 Judo este pentru prima data in programul J.O. Tokyo / Japonia.
Dakar / primul campionat al Africii.
India, Pakistan, Turcia si Vietnam se alatura Uniunii Asiatice de Judo.
Izrael si Bulgaria se afiliaza la E.J.U.
1966 Manila / Filipine / primul Campionat al Asiei
Austria / Primul Campionat mondial Militar.
1967 Laos se alatura J.U.A.
1968 Se infiinteaza Uniunea Pan Americana
Romania, Norvegia, Islanda, Lichtenstein si Libanul se asiliaza la E.J.U.
1970 Malta se afiliaza la E.J.U.
Hong Kong se afiliaza la J.U.A.
Turcia se transfera de la J.U.A. la E.J.U.
1971 Cipru este acceptata de E.J.U.
1975 Munchen / Germania, primul Campionat European Feminin.
Kuweit se afiliaza la J.U.A.
1977 Arabia Saudita, Banglades, Iran, si Syria se afiliaza la A.J.U.
1980 New York, primul Campionat Mondial Feminin
Venezuela ins. Margarita, primul Campionat Pan American feminine
Iracq se afiliaza la A.J.U.
1981 Jakarta, Indonezia, primul Campionat Asiatic de judo feminine.
1983 China si Makao, se afiliaza la A.J.U.
1984 Sri Lanka devine full membru al A.J.U.
1985 Berlin , 90-a intrunire a C.I.O. se hotaraste introducerea in programul J.O. al
judo-ului feminine, si scoaterea din programa J.O. a probei “open”
1985 Nepal si Palestina devin ful member al A.J.U.
1990 Tahiti devine ful member al O.J.U.
1993 Vietnam se reafiliaza la A.J.U., in timp ce Uzbekistan, Kazahstan, Kyrgyzstan si Turkmenystan se afiliaza la A.J.U
1994 Cambojia se reafiliaza la A.J.U., iar Tadzhikistan si Emiratele Arabe Unite
se afiliaza la A.J.U.

* * *

Istoria Stagiilor de judo

An loc Instructor
1928 Bucuresti • KEISHIGI ISHIGURO Japonia
1929 • KEISHIGI ISHIGURO Japonia
1964 Bucuresti • JAQUES SIROP Franta
1968 Bucuresti • TAKESHI MATSUSAKA 5 DAN
• HIROAKI FUJITA 6 DAN Japonia
1971 Bucuresti
Si
Constanta • VACKLAV BRIZA 4 DAN
• JAN REISSER / arbitru RSCehoslovaka
Bucuresti • YOSHINORI TAKEUCHI / seful diviziei internationale a Kodokan
• HIDEMITSU KAMISAKA
• MASATOSHI SHINOMAKI Japonia
1971 Bucuresti • NICOLAI FILIMONOV URSS
1975 Bucuresti • SUMMER ALI 5 DAN Tunisia
1979 Bucuresti • CLAUDE BEAU FRANTA
1979 Onesti ( GHE.GHE. DEJ) • HUBERT STURM RDG
1984 Targoviste • TOSHIYUKI MURATA 7 dan
• KAZUHIRO NINOMIYA 6 dan
- campion olimpic 1976
- vicecampion mondial 1975
• TAKAFUMI UEGUCHI 6 dan
- vicecampion mondial 1973
• YASUHIKO MORIWAKI 5 dan JAPONIA
1975/1977 • HAN-CHAN-HE 6 DAN RDP Coreaa
2004, 2005, 2006, 2007 Felix / Oradea • PIERLUIGI COMINO Italia
2005 Felix • HIROSHI KATANISHI / 7 DAN / Japonia
2007 Felix • VASILE ALEXANDRU Italia
Poiana Brasov • DONCIU MIHAIL Germania
Felix • DONCIU MIHAIL Germania
Bascov • LASCAU DANIEL FLORIN Germania
Felix • LASCAU DANIEL FLORIN Germania
1996 Poiana Brasov
• MAURICI CASASAYAS
• JOSE MARCOBAL MARTINEZ SPANIA
1989 Ploiesti ETSUNO ANZAI 7 DAN
TAKAHIRO ABE 6 DAN JAPONIA

La aceasta lista a stagiilor organizate de FRJ trebuiesc adaugate si stagiile organizate de Colegiul Central al Arbitrilor care anual au organizat acest tip de activitati unele avand invitati arbitri straini ca Erlich din fostul RDG sau Juan Carlos Barcos din Spania.
In afara stgiilor oficiale organizate de FRJ dupa 1990 exista si initiative locale, printre acestea stagiile organizate de Veteran Judo Club “Phoenix” din Oradea, la care au fost invitati:

• John Bluming / Olanda / Bucuresti 2003, Brasov 2004
• Galla Ferenc 7 Dan / Ungaria 2005
• Pierluigi Comino 7 Dan / Italia / Oradea 2004

Istoria cronologica a infiintarii Federatiei Romane de Judo

1912 – apare cartea scrisa de jandarmul roman Gheorghe Carapancea “ Curs complet de jiu-jitsu – Metoda practica de aparare” . Cartea se afla in colectia bibliotecii Academiei Romane.

1923 – Romanul J. Gerota apare ca membru al Clubului Budokwai din Londra.

1928 si 1929 – Keishici Ishiguro preda “Jiu-Jitsu” lui J.Kano la Bucuresti in cadrul O.N.E.F., ocazie cu care capitanul Emilian Teaca obtine gradul Sho Dan (centura neagra 2 Dan).

1934 – se organizeaza la Bucuresti prima competitie de jiu-jitsu lui Kano in Romania.

1934 – pe agenda de contacte ale primului Campionat european care urma sa aibe loc la Kristallpalast din Dresda apar cluburi de jiu-jitsu din Romania alaturi de cluburi din Danemarca, Germania, Franta, Italia, Austria, Suedia, Elvetia, Cehislovacia, Ungaria si chiar “The New York Dojo”

1935 – apare lucrarea “Arta apararii personale (jiu-jitsu)” in editura E.Marvan din Bucuresti.

1937 – are loc Campionatul national – open de jiu-jitsu – la Ploiesti. Invingator la cat. ofiteri: Pavel Capota.

1957 – apar primele cercuri si sectii organizate de judo in cadrul unor asociatii sportive existente:
- “UVA – AMEFA” / “Vagonul” Arad – antrenor dublul olimpicon la gimnastica Botez Mihai.
- Cerc judo – la liceele “Spiru Haret” si I.L. Caragiale si mai apoi Sc.Sp. Nr. 2 Bucuresti – antrenor prof. Florian Frazzei
- “Agronomia” Bucuresti – antrenor prof. Ioan Avram

1957 – UCFS, prin Federatia Romana de Lupte creaza un centru experimental de predare a judo-ului condus de Fl. Frazzei.

1958 – prima competitie inter-cluburi intre “Vagonul” Arad si Sc.Sp. Nr. 2 Bucuresti

1959 – se infiinteaza la Bucuresti sectiile de judo pe langa A.S. “Vulcan” condus de Vasile Gotelet si I.O.R. de catre ing. Urma Liviu.

1960 – studentul Constantin Bogdan preda judo la I.C.F.

1962 – prima competitie internationala cu echipa sindicala franceza FSGT la Bucuresti.

1963 – prima competitie a echipelor de judo din Bucuresti tinuta la judo in Sala Floreasca 2

1963 – a doua intalnire internationala in compania echipei FSGT

1965 – la Medias se desfasoara Cupa “Tarnava” pe echipe

1965 – primul camionat al Municipiului Bucuresti organizat de CMEFS – competitie desfasurata la Circul de Stat.

1964-1968 – apar sectii de judo pe langa asociatii sportive din Bucuresti, Timisoara, Medias, Orastie, Sibiu, Brasov, Cluj.

1967 – prin ordinul Ministrului de Interne se infiinteaza 31 de sectii de judo la asociatiile sportive ale M.I. – “Straja” in cateva orase ale tarii.

1968 – la 21 Mai are loc adunarea generala (Sala Floreasca) de infiintare a FRJ

* * *

ISTORIA JUDO-ULUI ÎN ROMÂNIA

Începuturile Judo-ului şi al artelor marţiale în România se leagă, după cum am mai amintit, de numele japonezului K. Ishiguro iar, după plecarea acestuia, de cel al prof. Emilian Teacă.
Ecoul înfiinţării Federaţiei Internaţionale de Judo (1951) şi al primului Campionat Mondial (1956) au avut un răsunet imediat şi în România. Se înfiinţează primele “secţii” de judo în cadrul unor asociaţii sportive şi “cercuri” sportive din licee şi universităţi. Printre primele astfel de secţii sau cercuri de judo putem să amintim :

1956 A.S. “Vagonul” – Arad Antr. Mihai Botez
1957 Ş.Sp. de elevi Bucureşti Prof. Florian Frazzei
1958 Institutul Agronomic Bucureşti Prof. Ioan Avram
1959 Intr. “Vulcan” Bucuresti Vasile Gotelet
1959 Universitatea Bucureşti Instr. F. Niculescu
1960 Institutul de Cultură Fizică Bucureşti Instr. C. Bogdan
1960 Industria Optică Română (IOR) Bucureşti Ing. L. Urma

Ca atare, în 1960, are loc prima “ediţie” (neoficială) a campionatului capitalei la judo, concurs câştigat de către echipa Institutului de Cultură Fizică (ICF).
Prima întâlnire internaţională de Judo (neexistând încă federaţie de specialitate, această întâlnire a avut loc sub patronajul F.R. de Lupte), s-a desfăşurat pe un “tatami” dispus pe terenul de tenis al C.S.Progresul Bucureşti. Judoka români au învins atunci o echipă sindicală franceză (FSGT) cu 3:2 prin victoriile judoka I.Marinescu, V. Serban şi Bogdan C.
1968 – se înfiinţeaza Federaţia Româna de Judo. Primul preşedinte onorific al acesteia fiind prof. Emilian Teacă iar secretar al federaţiei, prof. A. Muraru. Tot în acest an se constituie şi loturile de judo ale României. Primii antrenori ai lotului naţional de seniori au fost prof. Constantin Bogdan şi Gheorghe Donciu.
1969 – în sala “Floreasca” din Bucureşti, se desfăşoară prima ediţie a campionatului republican pe echipe. Câştigătoare a fost echipa C.S.”Rapid” Bucureşti, urmată de “Politehnica” Timişoara şi IEFS Bucureşti. Tot în acelaşi an are loc şi prima ediţie a campionatului republican individual al seniorilor. Iată şi lista primilor campioni ai României la Judo:
cat. 56 kg. Cojocar Ovidiu Politehnica Bucureşti
cat. 63 kg. Georgescu Eugen I.O.R. Bucureşti
cat. 70 kg. Ezechil Nicolae C.S. Politehnica Timişoara
cat. 80 kg. Kaupert Iosif C.S. Vagonul Arad
cat. 93 kg. Herman Ioan ICF Bucureşti
cat.+93 kg. Boşcu Gh. A.S. Straja Bucureşti

1969 -Primul stagiu de perfecţionare a antrenorilor români, condus de medaliatul cu bronz la campionatele mondiale de la Salt Lake City (1967) T. Matsuzaka şi prof. H. Fujita, acest fapt contribuind la cresterea calitativă a judo-ului competiţional din România.
Pentru dezvoltarea accelerată a judo-ului competiţional, Federaţia Română de Judo a organizat repetate schimburi de experienţă cu valoroşi antrenori din străinătate. Vom aminti doar stagiile de pregătire cu antrenori din Coreea de Nord, Cehoslovacia, Germania şi fosta URSS.

1969 – La prima ediţie a Campionatelor Internaţionale de Judo ale României, într-o companie selectă de şase reprezentative naţionale, judoka români, lipsiţi de experienţa marilor întreceri internaţionale, ocupă ultimul loc.
1970 – Prima victorie inter-ţări. La Constanţa, România învinge puternica echipă a Cehoslovaciei cu 3:2. Drumul spre afirmarea internaţională a judoka români era deschis.
1971 – La Campionatele Internaţionale ale Bulgariei, sportivii români obţin primele medalii internaţionale prin Gh.Boşcu şi Mircea Notopol.
1974 – Echipa de judo a României participă pentru prima dată la un C.E. Acolo, la Londra, reprezentantul nostru I.Codrea a ocupat un meritoriu loc 5.
1977 – Echipa ţării noastre câştigă Campionatul Balcanic pe echipe şi trei medalii de aur prin C. Nicolae, A.Szabo, şi Cornel Roman.
1977 – Ludwigshafen (RFG) – judoka români urcă, pentru prima dată, pe podiumul învingătorilor la o ediţie a Campionatelor Europene: locul 3 pe echipe, după victoriile obţinute asupra Finlandei, Spaniei, Ungariei, RFG şi Angliei.
1980 – Pentru prima dată, în scurta istorie a judoului nostru, un judoka din România urcă pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. La Viena,
Nicolae Vlad devine campion european la categoria 71 kg.
1981 – La Maastricht (Olanda), în cadrul cat. 65 kg., Nicolae Constantin devine primul român vicecampion mondial de judo.
1984 – La Jocurile Olimpice de la Los Angeles, judoka români obţin primele medalii olimpice prin Mircea Frătică şi Cioc Mihai.

Cum au patruns informatiile despre judo in Romania

Cea mai importanta posibilitate de a invata ju-jutsu si mai apoi judo de catre romani au fost stagiile sustinute de maestrii straini in Romania. Acesti maestrii pot fi impartiti in doua categorii: maestrii care au venit oficial sa predea judo in tara noastra fiind invitati chiar de FRJ, iar altii care au venit in inters de servici si au fost descoperiti de antrenorii localnici.

Primul pe lista, din toate punctele de vedere, a fost KEISHICI ISHIGURO care a venit in doua randuri in Romania in 1928 si 1929 cand a predat ju-jutsu jandarmilor romani. Trebuie subliniat faptul ca maestrul Ishiguro a fost unul dintre cei mai importanti misionari al judo-ului din vremea sa, acesta fiind scriitor si diplomat.

Ce a predat Ishiguro jandarmilor romani, ne putem imagina studiind cartea celui mai bun elev al maestrului in persoana capitanului Teaca Emilian. Cartea lui Teaca “Arta Apararii Personale (Jiu-Jitsu)”, aparuta in 1935, comparata cu alte carti din aceeasi perioada cum ar fi “Djiu Jitsu” lui Sasaki Kicsisaburo aparuta in Ungaria in 1907, “Jiu Jitsu en Judo” scrisa in Olanda in 1941 de Maurice van Nieuwenhuizen, sau chiar celebra “Jujitsu Kano” care a aparut in 1905 avandu-i ca autori pe Katsuma Higashi si Irving Hancock, dovedeste ca in Romania anilor ’30 “metoda japoneza” era practicata asa cum Jigoro Kano a creat-o. Faptul ca in carte apare primul regulament competitional dovedeste si interesul pentru intrecerea sportiva a tinerilor din aceea perioada.

Descoperita de catre Mihail Donciu, fotografia unui roman in 1923 la Budokwai (Londra) – J.Gerota in compania a doi maestri de prim rang Yukio Tani, primul jujitsuka care a “descalecat” in Europa si probabil Keishichi Ishiguro, dovedeste faptul ca tinerii romani invatau in marile capitale pe linga “legarea nodului la cravata” si legarea nodului la Obi.

Dupa Ishiguro contactul romanilor cu maestrii straini sunt intamplatoare si neorganizate. Lucian Grigoropol relateaza despre faptul ca in 1964, Bucurestiul a fost vizitat la un moment dat de un judoka francofon centura neagra 2 Dan – JAQUES SIROP -, care participa la antrenamente, aratand tehnici de judo si chiar participa la randori fiind net superior fata de sportivii locali.

Imediat dupa infiintarea federatiei in 1968 se organizeaza in Bucuresti un stagiu la care sunt invitati doi experti TAKESHI MATSUSAKA 5 DAN si HIROAKI FUJITA 6 DAN, la care participa toti antrenorii, sportivii si arbitri din aceea perioada. Vizita lui Matsusaka si Fujita lasa urme serioase in panoplia unor viitori campioni romani, prin faptul ca cei doi erau experti in Uchi Mata. Astfel ca acest procedeu bine predat de cei doi duce la apritia unor uchi-mate exceptionale practicate de campioni romani : Barbu Aurel, Notopol Mircea, Harsan Dorel, Voda Stefan, Roman Cornel, Boscu Gheorghe, Doncea Stefan, Buzic Nicolae, Ezechil Nicolae etc.

Episodul VACKLAV BRIZA si arbitrul JAN REISSER din Cehoslovacia – 1971 -, prin faptul ca a avut loc si la nivelul a doua echipe nationale, are un caracter profund sportiv, si cu importanta pentru intelegerea regulamentului de arbitraj, Reisser fiind un arbitru cu experienta internationala.

In 1975 la sala Floreasca, romanii au posibilitatea sa vada o demonstratie exceptionala sustinuta de YOSHINORI TAKEUCHI – seful diviziei internationale a Kodokan -, HIDEMITSU KAMISAKA si MASATOSHI SHINOMAKI celebrul campion mondial de categorie grea care in 1969 la invins pe olandezul Willem Ruska iar in 1971 pe sovieticul Vitali Kuznetsov. Acestia printre altele demonstreaza pentru prima oara kata in Romania. In urmatoarele zile cei trei maestri participa la antrenamentele lotului nostru de seniori.

In 1974 FRJ organizeaza un stagiu pentru antrenori condus de sovieticul NICOLAI FILIMONOV. Dupa cum se stie in URSS federatia de judo a parut foarte tarziu (in 1973), doar dupa intrarea acestuia definitiv in agenda J.O. Sovieticii practicau de fapt Sambo si participau cu aceste cunostiinte la competitiile de judo. In 1972 la Riga are loc un turneu de sambo unde participa si lotul Japoniei de judo printre altii cu Nobuyuki Sato si Katsushiko Kashiwazaki care prin victoriile lor exceptionale au impresionat mai multi antrenori sovietici de sambo. Dupa aceasta lectie acestia devin partizanii judo-ului. Exponentul cel mai important al acestui curent a fost Nicolai Filimonov antrenorul lui Alexander Iatskevich. Stagiul de la Bucuresti are un caracter pur competitional, Filimonov predand un judo viu cu multe influente, totusi, din sambo.

Din pacate la stagiul tunisianului SUMMER ALI participa mai mult cluburi universitare, stagiul fiind organizat la IEFS (in 1974) de catre profesorul Ioan Hantau care l-a intalnit pe specialistul tunisian la turneul de la Strassburg. Summer Ali era un expert exceptional, posesorul danului 5 obtinut la Kodokan. Acesta ne-a demonstrat tehnici de judo dintr-o perspectiva didactica dar si competitionala. Astfel, Summer Ali preda pentru prima data in Romania principiile Hiki Dashi si Oi Komi, dar si Tokui Waza ale diferitilor mari campioni japonezi, exemplu, Ippon Seoi Nage “Kotani”, Ko Uchi Gari “Kotani”, Ko Uchi Gake “Sekine”, Ko Uchi Gake “Okano”, Kuchiki Daoshi “ Kawakuchi”, O Uchi Gari “Osawa”, Tai Otoshi “ Kaminaga”, Tai Otoshi “Sekine” etc. Dupa multi ani, Summer Ali a creat o scoala valoroasa cu mari rezultate in Tunisia.

In 1979 federatia organizeaza un stagiu condus de un exponent al scolii franceze de judo – Cloud Beaux. Dorind sa asigure conditii bune participantilor, federatia organizeaza stagiul la Hotel Turist din Bucuresti unde lipsa unui tatami mare a umbrit valoarea stagiului.

Cu ocazia unei finale de juniori pe echipe, la Onesti, in 1981, federatia romana organizeaza un stagiu prin care intentiona sa omogenizeze perceptia tehnicilor judo in tara. Stagiul pe tatami a fost condus de prof. Muraru Anton, iar invitatul HUBERT STURM din RDG a sustinut cursul teoretic. Hubert Sturm, in present 8 Dan, originar din Frankfurt pe Oder este unul dintre pionierii judo-ului din Germania de Est alaturi de Horst Wolf.

Stagiul de la Targoviste din 1984, a avut ca invitati pe TOSHIYUKI MURATA 7Dan, KAZUHIRO NINOMIYA 6 dan, elevul legendarului Isao Okano ( C. M. in 1973 si 1975), TAKAFUMI UEGUCHI 6 dan, invins doar de o alta legenda a judo-ului, Nobuyuki Sato si YASUHIKO MORIWAKI 5 dan, CM in 1981. La stagiu a participat lotul de juniori al Romaniei si antrenorii de la toate cluburile din tara. S-au predat elemente de baza in lupta la sol, dar si tehnici din Nage Waza la pas inapoi.
In ultima zi a stagiului cei patru maestri au prezentat o demonstratie, printre altele a fost demonstrata Nage no Kata.

Sensei HAN-CHAN-HE 6 DAN / prezent in Romania in 1975-1977.
Acest episod a fost, poate, cel mai important din istoria judo-ului romanesc. Acest maestru, posesor al Dan-ului 6 inca din 1949, dupa care Coreea de Nord nu a mai avut legaturi cu Japonia, a stat la baza performantelor exceptionale din judo-ul cubanez, dar si din cel romanesc. In perioada sederii sale in Romania, Sensei a supervizat antrenamentele loturilor nationale dar a condus si stagii la centrele importante din tara: Bucuresti, Brasov, Oradea, Iasi, Onesti. Unul din cele mai importante stagii pe care Sensei le-a condus in Romania a fost tabara Ministerului Invatamantului tinuta la Fagaras in 1975 si la care au participat cei mai buni sportivi de la Scolile Sportive din tara impreuna cu antrenori lor. Sensei a clarificat aici terminologia legata de prize, tai sabaki, ukemi s.a. Procedeele de baza din judo au fost clarificate insistandu-se asupra tai sabaki-ului, de asemenea s-au predat combinatiile clasice din judo. A fost o adevarata scoala de vara.

In 1998, la Ploiesti, FRJ invita doi maestri japonezi: E. Anzai, 7 Dan, si T. Abe, 6 Dan. In cadrul stagiului, maestrii japonezi au predat Seoi Nage, Uchi-Mata, Harai Goshi, O Soto Gari, Ko Uchi Gari, Sasae Tsuri-Komi Ashi, Hikkomi Gaeshi atacul la pasul inapoi a lui Uke, combinatii, Sen no Sen, dar si mult Ne Waza. In ultima zi a stagiului maestrii japonezi au incantat asistenta demonstrand Nage no Kata si Kodokan Koshin-Jutsu.

Dupa 1990 informatii masive si foarte precise au fost predate la stagiul de la Poiana Brasov din 1996 de catre spaniolii Maurici Casasayas si Jose Marcobal Martinez care au trecut in revista tehnicile Seoi Nage, O Soto Gari, O Uchi Gari, Uchi Mata si Soto Maki Komi intr-o maniera competitionala. Deasemenea acestia au aratat, pentru prima data in Romania, “roza deplasarilor“ in 5 directii. O foarte buna impresie a lasat si lectia de lupta la sol predata de cei doi profesionisti.

Pierluigi Comino, un enciclopedist al judo-ului, expert in kata, a studiat judo la Universitatile Tenri, Tokai si Kokusai Budo, participant la 20 de seminarii de kata la Kodokan, conduce mai multe stagii de kata la Oradea in perioada 2004-2007; antreneaza lotul Romaniei de kata la dojo-ul sau din Udine in mai multe randuri; participa la stagiul national de la Felix din 2006 si 2007.
Poate fi considerat sursa rezultatelor excelente la C.E. de kata din 2005 si 2008 de catre judoka Surla Iulian si Fleisz Ciprian.

Hiroshi Katanishi, 7 Dan expert al Universitatii Tenri, probabil cel mai bun cunoscator al Tai Sabaki si al oprtunitailor de atac in functie de deplasari, autorul unei metodologii promovata de Institutul de Judo din Paris prin stagiul din 2003 si 2005. Hiroshi Katanishi a condus doua antrenamente la stagiul national de judo de la Baile Felix din 2005, unde si-a prezentat metodologia.

Un capitol inedit a produs istoria ultimilor 20 de ani, perioada in care multi judoka, sportivi si antrenori au parasite tara. Cei mai buni dintre acestia prin munca sustinuta si valoare, reusesc sa-si continue activitatea in judo. Unii dintre acestia au revenit in tara invitati sa impartaseasca din experienta dobandita.

Astfel Donciu Mihail stabilit in Germania unde a condus diferite loturi nationale, conduce stagiul de perfectionare de la Poiana Brasov si participa ca lector la Stagiul de la B. Felix din 2003 si 2004.

In 2007, Vasile Alexandru stabilit in Italia, unde antreneaza un club de succes, participa ca lector la stagiul national de la B.Felix in 2007.

Constantin Bogdan, revenit in tara in 1993 dupa 12 ani in care a antrenat in Israel, participa ca lector la stagiile FRJ din perioada 2003-2007.

Lascau Daniel Florin, care dupa ce paraseste Romania in vara lui 1989 se stabileste in Germania, unde reuseste in 1991 cel mai bun rezultat obtinut de un roman la C.M. de seniori – titlul de Campion Mondial -, revine in tara ca lector la stagiile nationale de la B. Felix incepand cu anul 1997 si promoveaza incepand cu 2005 o metoda originala de constructie a sistemelor de Tokui Waza.

In perioada anterioara infiintarii federatiei informatii despre judo au aparut in presa vremii. Aceasta, a relatat situatia judo-ului in tara noastra dar si evenimentele internationale. Incepand cu 1957 articole despre judo au fost semnate de ziaristii Otto Benko, Vasile Cabulea, M. Ghiodus, Ion Ioana, Gh. Serban, Nicolae Chindea, Horia Alexandrescu, Mihai Tranca, Costin Chiriac dar si de oameni din interiorul Judo-ului cum ar fi Florian Frazzei si prof. Anton Muraru.

Ziarele “Scinteia” 1957, 1967, “Informatia Bucurestiului” 1964, 1965, 1966, “Sportul Popular” 1964, 1965, Revista “Sport” 1965, “Scinteia Tineretului” 1966, ‘Munca” 1966, “Drapelul Rosu” Timisoara 1965, Revista “Flacara”, Dobrogea Noua” 1966, au informat cititorii despre situatia judo-ului in tara si starinatate. Dupa infiintarea federatiei ziarul “Sportul Popular” mai tarziu “Sportul” devin o adevarata cronica a judo-ului romanesc.

Radio Bucuresti relateaza despre victoriile judoka romani, iar vocile unor campioni cum ar fi Vlad Nicolae, Serban Ilie, Nicolae Constantin, Fratica Mircea sau Cioc Mihai sunt auzite in eter. Televiziunea Romana, prin emisiunea “Teleenciclopedia” promoveaza un documentar valoros despre Judo, Karate, Aikido si Kendo, cu mare impact la public. Jurnalele de cinematograf, care precedau filmele artistice, au difuzat si ele materiale despre judo, dar poate cel mai mare impact asupra tinerilor a avut-o filmul artistic “Judo Saga II” 1945 regizata de Akira Kurosawa.

Sursa clasica de invatatura, cartea, a avut si ea un rol deosebit de important mai ales in a oferi informatii pentru antrenorii care incercau sa se califice cat mai bine. Cartile straine apar in rafturile bibliteciilor ambasadelor Japoniei si Statelor Unite dar si al bibliotecii Consiliului National pentru Educatie Fizica si Sport. Aceste carti au avut invariabil aceeasi soarta: au fost imprumutate si niciodata restituite, intrand in bibliotecile particulare ale unor antrenori de judo. Au aparut si cateva bibloteci particulare care prin numar si calitatea cartilor au putut influenta judo-ul romanesc fiind punctul de plecare al cartilor autohtone de judo. Astfel, profesorul Anton Muraru, primul secretar al FRJ, profesorul Ioan Avram, Lucian Grigoropol, Bogdan Constantin, Ioan Hantau, Chirila Alexandru, reusesc sa achizitioneze o serie de carti importante de judo.

Cartile de capatai ale judo-ului romanesc au fost “Judo” de Louis Robert, “Judo” de Ishiro Abe, “Dinamic Judo” ( “Judo in Action” ) de Kazuzo Kudo, “Judo” de Horst Wolf, “Cselgancs” de Galla Ferenc, “Kanon of Judo” de Kyuzo Mifune, “Ilustrated Kodokan Judo”, ultima fiind obtinuta de Liviu Urma dupa o corespondenta cu Institutul Kodokan.

Revistele de judo ale vremii puteau fi obtinute la un moment dat cu mare greutate prin abonament la posta. Asfel cateva titluri de reviste din RDG si Germania au ajuns la antrenorii abonati.Pe de alta parte, federatia era obonata la celebra “France Judo”.

Mijloacele audio vizuale traditionale cum ar fi filmul de 8 mm sau 16 mm au intrat si ele in arhivele unor antrenori. Campionul filmarilor cu apartul de 8 mm a fost profesorul Dragan Ionel din Deva. De asemenea un film de 16 mm continand o scurta demonstatie de procedee tehnice in care Tori a fost regretatul sensei Han Chan He exista in colectia Chirila Alexandru. Odata cu aparatia video recorderelor au aparut si primele casete cu continut tehnic. Aparitia videorecorderul si al copiatoarelor a facut posibila piratarea diferitelor materiale, astfel copiile video si asa zise “xerox-uri ” au inceput sa circule intre antrenori democratizand oarecum circulatia informatilor din judo.

O sursa vie de informatii au fost si contactele dintre cluburile romanesti cu diverse cluburi din cadrul lagarului socialist, precum si informatiile cu care se reintorceau componentii echipelor nationale si antrenorii lor de la diferitele competitii la care luau parte.

Metoda invatarii prin vizualizare este o metoda traditionala si se numeste “Mitori” . Prin aceasta metoda au intrat in tara tehnici ca “brasoveana” care de fapt este “Koshi Jime” o varianta al lui “Okuri Eri Jime” si care probabil a fost importata de sportivii de la Dinamo Brasov, sau “ Ruseasaca” un hibrid intre “Kata Guruma” si “Yoko Otoshi” si care a fost observata la sportivii sovietici.

Contactele dintre cluburile romanesti si cluburi straine in timp au influentat stilul de lupta al unor cluburi fruntase din Romania. Astfel, contactele cu echipe poloneze sovietice, moldovenesti, maghiare, iugoslave si RDG-iste influenteaza atat stilul de lupta al sportivilor cat si metodele antrenorilor din Iasi, Cluj, Arad, Timisoara, Miercurea Ciuc sau Oradea.

Ultima oportunitate prin care informatiile din judo au patruns in Romania, este catedra. Pentru prima data judo s-a predat in Romania de catre capitan Teaca Emilian, ca si instructor de jiu –jitsu la I.M.E.F. si I.S.E.F. Dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial predarea judo-ului la I.C.F. a fost reluata doar incepand cu 1960, cand studentul la aceea vreme, Bogdan Constantin a intrat la facultatea de educatie fizica. Introducerea judo-ului la I.C.F. s-a facut prin afinitati personale; astfel rectorul Institutului de Cultura Fizica, Ion Siclovan, fiind originar din Arad, fapt de care a profitat Botez Mihai care a facut lobby pe langa acesta sa-l foloseasca ca instructor pe studentul Constantin Bogdan. Intre primii interesati de judo de la I.C.F., a fost luptatorul Ioan Hantau care era asistent universitar, si care devine mai tarziu seful catedrei de judo de la I.C.F. pana in 2005. La iesirea sa la pensie, in locul lui au venit fostii sai studenti Dan Deliu si Bocioaca Laurentiu. Pana in 1990 judo s-a mai predat si in cadrul Facultatilor de Educatiie Fizica din tara de catre Voda Stefan la Cluj, Constantin Bogdan la Timisoara, Bordea Constantin la Iasi, Velici Florian la Oradea, Stelian Stefanut la Craiova.

Dupa 1990 apare specializarea judo si la alte centre universitare din tara, unde doctori in educatie fizica cu specializare judo, predau judo : Turcu Dionisie la Sibiu, Bogdan Constantin la Arad, Ioan Trifa la Oradea, Palarie Cornel, Rosu Daniel si Rabolu Emilian la Pitesti, Chirazi Marin la Iasi, Ion Ene Mircea la Galati, Ungureanu Gheorghe la Constanta.

O varianata populara a scolarizarii specialistilor din judo a fost “Scoala de Antrenorii” infiintata pe langa U.C.F.S ulterior C.N.F.S. si O.N.E.F. care consta in formarea de specialisti prin cursuri intensive de scurta durata.

Au existat si cateva cazuri, din pacate putine, de romani care au studiat judo in strainatate. Astfel: Ilie Gheorghe -1977- si Codrea Iacob -1979, au urmat cursurile Academiei Italiene de Judo. Lascau Daniel Florin a absolvit cursurile “Foundation degree of Bath University” in cooperatie cu E.J.U.

ALBA

Material redactat de Chirila Alexandru pe baza unui material furnizat de Buciko Alexandru si a unor informatii primate de la doamna Buse.

In judetul Alba judo-ul incepe la Cugir in 1974 odata cu venirea in localitate a inginerului Buse Constantin un mare iubitor al acestui sport. Buse Constantin originar din Brasov a fost initiat in judo de Purtuc Nicolae. In 1976 Buse Constantin se muta in Alba Iulia ducand cu el si pasiunea sa.
Din punct de vedere organizatoric al judo-ului, judetul Alba ester o exceptie fericita in sensul ca dezvolatrea acestui sport in judet este rodul muncii unei echipe care dupa ce au fost inoculati cu virusul judo de Constantin Buse, au construit inginereste o retea de cluburi si asociatii sportive, pe nivele de varsta, care incet, a inceput sa produca.
Buse a reusit sa stranga in jurul judo, oameni importanti si potenti ai vremi, firme puternice care au sprijinit ideile pasionatului promotor.
Merita mentionate cateva nume ca: ing. Ioan Urcan, ing.Bolog Ioan, ing. Mircea Togoie, col. Buciko Alexandru, Gheorghe Sandru, ec. Virgil Sicoe, av. Artenie Fleseru, ing. Cristoreanu, Pall Major, Florea Septimiu au pro. Ovidiu Chelloglu, care au adus profesionalismul pe atramul organizatoric al sportului nostru.
Astfel pe raza judetului apar cluburi cu sectii de judo ca: C.S.Constructorul Alba Iulia, C.S.S. Alba Iulia, Minaur Zlatna, Minerul Zlatna, Gloria Cricau, CFR Blaj, Metalurgistul Cugir, CSS Cugir, Metalul Aiud, Metalul Aiud, CSS Aiud, Liceul Militar Alba Iulia si Judo Club Alba.
In 1978 Buse reuseste sa adune la Alba Iulia un mic lot de profesionisticum ar fi: Alexandru fillip, Rosu Viorel, Pavel Dragoi, Toma Stefan, Man Nicolae, Mihai Arion, Nicolae Apahidean, Nicolae Jurca, cu care Constructorul intra in divizia A.
In perioada 1978-2008, sportivii judoka din Alba reusesc sa obtina 240 de medalii la campionatele nationale si internationale la care au participat, perfomanta maxima fiind cucerita de Pavel Dragoi, loc VII la J.O. Moscova 1980.
Antrenorii care au contribuit la aceste rezultate sunt: Ioan Todor, Aana Scrobota, Toma Stefan, Ioan Blotor, Nicolae Rosu, Stefan Cacoveanu, Ghe. Neag, Mihai Arion, Petru Badica, Pavel Dragoi, Ioan Maier.
Fiind un sistem logistic inginereste pus la punct, Asociatia Judeteana de Judo, printe primele din tara noastra are si un puternic si numeros corp de arbitri: Nicolae Apolzan, Alexandru Buciko, Anton Rosnic Major Pall, Ioan Blotor, Nicolae Man, Dan Homorodan, Septimiu Florea, Ioan Breaz, Ioan Cristoreanu.
Trebuie mentionat si faptul ca in perioada 1986-1991 la Alba Iulia, a functionat Centrul Olimpic, unde antrenorii ca Arjoca Sorin Dragoi Pavel, Aurelian Barbu , Emilian Rabolu, au pregatit sportive valorosi printre care Adrian Croitoru, Lungu Alexandru, si multi altii.

ARAD

În oraşul Arad s-a început practicarea judo-ului încă din anul 1955 la C.S. “Vagonul” – fiind prima secţie de judo din România – sub îndrumarea Maestrului Sportului Mihai Botez. După înfiinţarea Federaţiei Române de Judo (1968), sportivii arădeni au obţinut rezultate valoroase în concursurile naţionale şi internaţionale. Aşa cum am amintit deja, primul campion naţional de judo, la ediţia din 1969, la cat. 80 kg., a fost Kaupert Iosif. La prima ediţie a Campionatului Balcanic, în 1974, fraţii Lazăr Loghin şi Lazăr Ionel au obţinut titlurile balcanice la cat. 70 şi respectiv 80 kg. În anul 1984, judoka Drâmbe Dorin obţine medalia de bronz la Campionatele Europene de tineret şi aur la „Cupa ţărilor latine”. În cadrul Campionatelor europene de tineret, ediţiile 1990,1991,1992, judoka Ciupe Alexandru a obţinut medaliile de bronz. Primul titlul de campion balcanic de juniori la ediţia din 1997, a fost obţinut de judoka Telechi Mihai Stanislav. Şi în cadrul primului Campionat naţional femenin de seniori din anul 1985, Aradul a cucerit prin sportiva Ciupe Diana titulul de campioană naţională, titlu pe care l-a menţinut şi la următoarele patru ediţii, până în anul 1988. Pentru rezultatele remarcabile a sportivilor de la C.S. „Vagonul” Arad şi C.S.S. „Gloria” Arad, antrenorii Botez Mihai şi Telechi Mihai au fost răsplătiţi cu titlul de „Antrenor Emerit”.

MIHAI BOTEZ – AMINTIRI DESPRE INCEPUTUL MEU IN JUDO

Mihai Botez – antrenor emerit

In timpul celui de al II-lea razboi mondial, pentru ca nu fusesem incorporat in armata, am fost trimis de autoritatile maghiare intro tabara de munca, la inceput in Ungaria apoi in Germania in apropiere de Nurnberg. Spre sfarsitul razboiului, odata cu intrarea trupelor americane in zona Nurnberg, am fost dus impreuna cu alti detinuti din lagar intro tabara de refacere in apropiere de Chalo-St. Mars de langa Paris. Aceasta tabara era alaturata unui lagar de prizonieri de razboi germani dar erau printre ei si cativa japonezi, slovaci si croati. Americanii au introdus aici un sistem de activitati sportive terminate in fiecare sambata cu concursuri si demonstratii sportive. Eu, pentru ca practicasem gimnastica sportiva la Clubul Maccabi din Oradea, am fost foarte activ si apreciat la aceste activitati. Asa se face ca, pe langa demonstratiile de gimnastica, am avut si multe intalniri cu cei care erau interesati sa practice o forma de autoaparare care cuprindea tehnici de proiectare a adversarului la sol. Aceste tehnici erau, inca de pe atunci, denumite tehnici de judo. Datorita abilitatilor mele motrice dobandite prin practicarea gimnasticii sportive am insusit cu usurinta aceste procedee tehnice din judo pe care le-am practicat apoi pe toata durata sederii mele in acea tabara. Am avut chiar si cateva demonstratii de tehnica judo cu un german si un ceh, care erau recunoscuti de toti ca fiind specialisti in acest domeniu.
In luna Mai a anului 1946 guvernul Romaniei a initiat repatrierea cetatenilor romani aflati in lagarele din Europa. Am revenit acasa la Oradea unde mi-am reluat si activitatea sportiva la Clubul de unde plecasem – Maccabi Oradea -, continuand practicarea gimnasticii sportive. Spre sfarsitul anului 1946 am hotarat sa ma mut la Arad unde locuiau parintii mei. In Arad m-am inscris ca gimnast la Clubul “Spartac” devenit ulterior Clubul Sportiv UVA – AMEFA si mai apoi Clubul Sportiv “Astra Vagoane” Arad. Ca gimnast de performanata am luat parte la primele Jocuri olimpice la care au participat sportivii romani dupa al II-lea razboi mondial, adica editia din 1952 de la Helsinki. Am obtinut mai multe titluri de Campion al Romaniei la individual compus si la mai multe aparate. In 1954, dupa campionatele mondiale de gimnastica de la Roma am primit titlul de Maestru al Sportului si cu asta am incheiat activitatea ca gimnast de performanta.
Am trecut in antrenorat pregatind echipa de gimnastica a clubului “Astra Vagoane”. Aici, dupa terminarea antrenamentului, gimnastii care doreau sa continue efortul inca o ora ii invatam procedee de judo. Era, de fapt si un mijloc de a termina intr-un mod interesant antrenamentele istovitoare din gimnastica sportiva. Spre surprinderea mea toti sportivii mei au acceptat sa sfarseasca antrenamentul cu invatarea procedeelor de judo. Printre elevii cei mai interesati sa invete judo in perioada aceeia ii amintesc pe Cezar Cernusca, Constantin Bogdan, Drumus Tiberiu, Roger Gabriel, Kiss Ionica, Barbu Silviu.
Desigur, singura posibilitate de a populariza judo-ul in acea perioada erau demonstratiile facute la diferite sarbatori precum 1 Mai sau 23 August. Au fost si momente comice pentru mine dar si pentru sportivii mei. Imi amintesc de o demonstratie de 1 Mai cand cei 12 judoka au defilat imbracati in Kimono-uri facute dintr-o tesatura alba extrem de deasa si rigida din care se confectionau filtre speciale pentru fabrica de zahar. Cei imbracati in acele Kimono-uri se miscau cu gratia unor scafandri! Un alt moment care a uimit spectatorii a fost o demonstratie de judo facuta la Turnu Severin sub cupola circului. Circul respectiv era plasat intr-o piata pavata cu piatra cubica. Arena circului era acoperita doar cu un strat subtire de talas si rumegus. Spectatorilor nu le venea sa creada ca acei judoka executa proiectari pe acea suprafata imposibila fara sa se accidenteze.
In dorinta noastra de perfectionare in judo am apelat la cunostintele si relatiile pe care le aveam in strainatate. Astfel am primit manuale din fosta RDG, Ungaria, Italia si Danemarca. In anul 1957 am participat cu cativa judoka la un stagiu de pregatire cu echipa MTK Budapesta antrenata de Prof. Furman. A fost o actiune utila care ne-a ajutat sa luam un start bun pentru primele intalniri amicale din acea perioada cu Sc.Sp. nr. 2 din Bucuresti a prof. Fl.Frazzei.
Multi dintre elevii mei, raspanditi in tara dar si peste hotare au continuat sa raspandeasca si sa predea aceasta extraordinara arta martiala. Doresc sa-i amintesc pe: Constantin (Ali) Bogdan la Institutul de Cultura Fizica din Bucuresti in perioada 1960-1964, Dr.Butiu Doru la Cluj, Dr. Seres I. la Iasi, Bajti Ivan la Resita, Velici Fl. La Oradea, Capriceanu I. la Arad, Frentiu Mircea la Timisoara.
La inceput cei din Federatia de lupte s-au temut ca sportivii lor vor incerca sa vina la Judo. Cu timpul lucrurile sau lamurit. Un caz aparte a fost cel a lui Herman Ion care a inceput sa practice judo La “Vagonul” Arad. Vazand ca este dotat pentru sportul de lupta si pentru ca nu exista inca un sistem competitional adevarat, in dorinta de a-l lasa sa se implineasca ca sportiv si sa se poata afirma, l-am indrumat spre lupte unde a activat mai multi ani. La putini ani dupa infiintarea Federatiei Romane de judo a revenit din nou sa practice Judo-ul.

Echipa de judo “Vagonul” Arad in 1974: Nyari I., Mihalca Corneliu, Lazar Ionel, Kaupert Iosif, Harsan Doru, Toth A.

Multi dintre antrenorii actuali au fost elevii mei. Imi face placere sa-i amintesc si imi cer iertare daca voi fi uitat pe cineva: Constantin Bogdan, Babec Aurel, Teleki Mihai, Velici Fl., Harsan Doru, Lazar Loghin, Lazar Ionel, Andras Gheorghe, Muresan Stefan, Kolarov Aurel.

As dori sa subliniez faptul ca judo-ul romanesc s-a dezvoltat inca in primii ani de existenta a Federatiei Romane de Judo si datorita legaturilor si stagiilor comune de pregatire cu antrenori si sportivi straini din Japonia, Franta, Germania, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia,Yugoslavia, Coreea de Nord.

Pentru rezultatele obtinute de elevii mei in judo-ul de performanta am primit titlul de Antrenor Emerit in 1973. Am avut cinstea sa fiu numit antrenor al lotului national de judo in trei randuri impreuna cu Bogdan C-tin, cu Bordea C-tin, cu Gall J.

Din nou impreuna (de la stanga la dreapta): Chirila Alex., Botez Mihai, Harsan Doru, Bogdan C-tin, Marchis Doru, Kristof Dinu.

Infiintarea categoriei de veterani – practicanti ai judo-ului – cu varsta intre 30 si 80 de ani -, realizata de catre Prof. Chirila Alexandru si Bondor Andrei din Oradea mi-a oferit prilejul sa urc din nou pe tatami la:
- Campionatul Mondial al Veteranilor de la Viena in 2004 – medaliat cu aur
- Campionatul Mondial al Veteranilor de la Toronto, Canada in 2005 – medaliat cu argint
- Campionatul Mondial al veteranilor de la Tours, Franta in 2006 – medaliat cu aur
- Campionatul Mondial al Veteranilor de la Sao Paolo, Brazilia in 2007 – medaliat cu aur.
Pentru intreaga mea activitate in slujba sportului romanesc am fost declarat:
CETATEAN DE ONOARE AL ORASULUI ARAD

* * *
Prof. TELECHI MIHAI
Absolvent al I.E.F.S. Bucuresti, promotia 1974. Din 1974 si in prezent profesor la C.S.S. “Gloria” Arad sectia Judo.
A inceput Judo in perioada studentiei la clubul I.E.F.S. Bucuresti avand ca antrenori pe Prof. univ. dr. Ion Hantau si Prof. Abalaru Radu. In perioada 1974-1980 a fost legitimat ca sportiv la C.S. Vagonul” Arad apoi “Rapid” Arad pregatit fiind de catre antrenorul emerit Mihai Botez. Ca sportiv a fost multiplu medaliat la Campionatele nationale la individual si pe echipe
In perioada 1974-1975 a fost component al lotului national de
seniori. In anul 1986 a fost antrenorul lotului national de senioare, iar in anul 2006 antrenorul lotului national de cadeti U-17.

Pentru rezultatele deosebite obtinute de sportivii sai i s-a conferit, in anul 1993, titlul de Antrenor emerit. Este posesor al centurii negre 5 Dan. A promovat la loturile nationale sportivi care au obtinut numeroase rezultate notabile precum: Ciupe Alexandru, Drambe Dorin, Curca Vasile, Telechi Stansilav, Bodarlau Cristian s.a.

Hanciuta Raul – Campion National, cat. 81 kg. – Cadeti U-17, Baia Mare, 2008

Prof. MOT ALIN MARIUS

Absolvent al Universitatii de Vest “Vasile Goldis” Arad – Facultatea de Educatie Fizica si Sport cu specializarea Judo sub indrumarea Conf. univ. Constantin Bogdan.
Antrenor de Judo la C.S. Gloria Arad din 1994 si in prezent.
Rezultate ca antrenor: din anul 2001 pana in prezent sportivi medaliati la Campionatele nationale la copii-tineret. Judoka Lazea Remus si Lazea Amado multiplii campioni nationali si medaliati la turneele internationale oficiale.

Prof. Mot Alin si sportivii sai medaliati

Prof. MURESAN STEFAN OVIDIU

A inceput sa practice Judo din 1965, cu antrenor emerit Botez Mihai.
Absolvent al Institutului de Educatie Fizica si Sport – Bucuresti.
A facut parte din primele loturi nationale de juniori si seniori organizate de Federatia Romana de Judo incepind cu 1969.
Multiplu medaliat al campionatelor nationale de juniori si seniori atit cu echipa “Vagonul” Arad sau cu IEFS Bucuresti cit si individual. De 4 ori campion republican universitar. Participa la primele turnee internationale de Judo organizate la Arad de catre Clubul “Vagonul” in anii 1967 1968 impotriva “Elore”Bekescsaba”, “Judo Club Samurai Macerata” din Italia si “Universitatea” Belgrad.
In calitate de arbitru a fost primul roman care conduce secretariatul general de concurs la Campionatele Europene de Judo juniori organizate la Tirgoviste prilej cu care Presedintele Federatiei Europene de Judo de la acea vreme Andre Ertel ii multumeste personal, in public, pentru modul in care au fost organizate aceste campionate.
Dupa absolvirea facultatii devine profesor la Liceul Agroindustrial Minis si respectiv Clubul sportiv scolar “Gloria” Arad. La Minis dezvolta o sectie satelit a clubului scolar “Gloria” de unde promoveaza sportivi spre C.S. “Gloria” Arad.

In 1985 devine Presedintele Clubului sportiv municipal Arad.
Intelegind importanta sportului in general si a sportului de masa sau a sportului pentru cei care au facut cindva performanta, alaturi de prof. Chirila Alexandru din Oradea, dezvolta miscarea de “Judo veterani” din Arad si Romania.
Este primul medaliat roman la Campionatele mondiale de veterani de la Londonderry (Irlanda de nord).

Alaturi de colectivul didactic de la Clubul sportiv scolar Gloria se preocupa de dezvoltarea Judoului aradean atit ca technician cit si ca sponsor.
Alaturi de echipa de veterani a Romaniei participa la Campionate mondiale si Europene precum si la prima editie a “Micii Olimpiade pentru Veterani” de la Malmo (Suedia).

Prof. HARSAN DOREL

Absolvent al Universitatii Iasi – Facultatea de educatie fizica si sport – promotia…..
Sportiv legitimate la C.S. “Vagonul”Arad. Campion national de juniori la cat….. 1970
Campion national de seniori cat….. 1971
Antrenor la lotul national in anul 1975
Antrenor la C.S.S. Gloria Arad din 1974 si in prezent.

Prof. ANDRAS GHEORGHE

Absolvent I.E.F.S. Bucuresti promotia 1972
Antrenor la CSS “Gloria” Arad in perioada 1977-2000

Prof. MURESAN IOAN

Absolvent al I.E.F.S. Bucuresti, promotia 1972.
Antrenor la C.S.S. “Gloria” Arad in perioada 1972-1984

* * *
Prof. LUCEA SABIN (Nadlac- jud. Arad)

Am vazut prima demonstratie de judo in 1960. Era sustinuta pe stadionul “Victoria” Nadlac de catre echipa de judo a C.S. “Vagonul” Arad antrenata de catre Maestul Sportului Mihai Botez.
Aceasta demonstratie de judo m-a fascinat atat de mult incat, sapte ani mai tarziu, in anul1967 in luna octombrie, in timp ce eram student in anul I la IEFS Bucuresti m-am inscris la cursurile de judo ale Clubului IEFS conduse de studentul in anul III Pavelescu Cristian. Antrenamentele se desfasurau seara, in sala de lupte a institutului si participau si studenti de la alte facultati (Politehnica, Universitate). Cu ocazia zilelor de 1 Mai si 23 August participam la diverse demonstratii de judo care s-au bucurat de un mare succes.
In anul 1968 ia fiinta Federatia Romana de Judo. In urma demersurilor facute de FRJ, prin secretarul federatiei prof. Anton Muraru, in februarie 1969, in mijlocul anului universitar, se obtine pentru semestrul II specializarea judo. Aceasta specializare a fost condusa in anul universitar 1969-1970 de catre antrenorul Vasile Gotelet. Dupa spusele domniei sale avea specialitatea judo obtinuta la Universitatea din Liege – Belgia inainte de al doilea razboi mondial, cu centura neagra – 2 Dan. Ca atare, Vasile Gotelet este indrumatorul cu specializarea judo in anul universitar1969-1970 scotind primii trei absolventi cu specializarea judo pe: Pavelescu Cristian, Boierescu Gh. si Braileanu Mihai.
Promotia IEFS 1971 scoate inca trei specialisti: Lucea Sabin, Herman Ion, Velici Florian sub conducerea asist. univ. Hantau Ioan. In 1972, tot sub indrumarea asistentului univ. Hantau Ioan, absolva inca trei specialisti: Voda Stefan, Muresan Ioan si Negoita Andrei.
In anul 1969 apar primele loturi reprezentative ale Romaniei care participa la o serie de concursuri internationale printre care: 1969 Londra – Campionatele Mondiale Universitare unde prof. Bogdan Constantin conduce lotul studentilor romani compus din: Herman Ioan, Voda Stefan si Marchis Doru care obtine prima clasificare romaneasca intro competitie internationala: locul 5.
In 1974 sportivii pregatiti de prof. Bogdan Constantin, antrenor Donciu Gheorghe, si prof. Lucea Sabin participa la Campionatele Europene de la Londra unde sportivul Codrea Iacob ocupa locu V. In acelasi an lotul national condus de prof. Bogdan C-tin, antrenor Donciu Gh. si prof. Lucea Sabin participa la un stagiu de pregatire la Pyongyang – Coreea de Nord -, condus de maestrul Han-Cian-He.
In 1979 Nicolae Vlad castiga locul I la Campionatul European de Judo seniori. Odata cu aceasta se incheie un deceniu de activitate a FR Judo cu rezultate deosebite, cum nici o federatie din cadrul CNEFS-ului nu a obtinut de-a lungul istoriei sportului. La aceasta performanta si-au adus adus aportul atat profesorul Anton Muraru, Secretar al Federatiei Romane de Judo (singurul angajat) cat si zecile de profesori, antrenori, si instructori printre care amintim: Avram Ioan, Botez Mihai, Bogdan Constantin, Donciu Gheorghe, Hantau Ioan, Vasile Gotelet, Barbu Aureliu, Bucur Ovidiu, Lucea Sabin, Velici Florian, Gujba Gheorghe, Alexandru Vasile, Ilie Gheorghe, Gavra Dorin, Muresan Ioan, Teleki Mihai, Voda Stefan, Muresan Stefan, Harsan Dorel, Braileanu Mihai, Pavelescu Cristian, Georgescu Florian, Gelal Feuzi, Gall Iozsef, Bordea C-tin, Stefanut St., Chirila Alexandru si altii.
* * *

NADLAC

Redactat de Chirila Alexandru pe baza datelor furnizate de prof. Adrian-Ilie Rău si prof. Lehoczki Ioan

În toamna anului 1984, pe când mă prezentam la postul de profesor de fizică la Liceul Industrial ,,G. Coşbuc” din Nădlac, am constatat cu bucurie existenţa unei secţii de judo – înfiinţată încă din anul 1971 de către prof. Lucea Sabin şi Mihai Telechi, în cadrul Asociaţiei Sportive „Victoria” – Nădlac”.
Condusă de prof. Lucea Sabin, secţia de judo a A.S. „Victoria – Nădlac” este prezentă, în primii 5 ani de activitate, la fazele finale ale competiţiilor naţionale, de la copii până la seniori, reuşind să obţină două medalii de argint la copii prin Lucian Dorotovics şi prin Pavel Roskoş.
Pentru o apreciere corectă a tradiţiilor judoului nădlăcan trebuie sa amintesc alături de prof. Sabin Lucea şi Mihai Telechi şi pe dl. prof. Gheorghe Andraş, toţi trei nădlăcani şi cunoscuţi în lumea judoului ca antrenori a numeroase generaţii de sportivi de înaltă performanţă. De asemenea vreau să menţionez printre sportivii de performanţă daţi de Nădlac României pe Geta Ciocîrlan, formată ca sportivă la Nădlac, multiplă medaliată la competiţiile naţionale şi internaţionale feminine.
Pregătindu-mă în această secţie, alături de mulţi dintre cei care pe atunci îmi erau elevi – i-aş numi aici pe domnii Cosmin Boldiş, Dinu Boliac, Valentin Kocsis, Rudolf Mraz, Miroslav Noghiu şi Ladislau Vaş – am reuşit să mă calific şi să particip la un nivel onorabil la o finală a Campionatului Naţional şi la Campionatul Internaţional al României.
În perioada 1984-1992, continuitatea şcolii nădlăcane de judo a fost asigurată cu succes de către domnii Dinu Boliac şi Ioan Lehoczky.
In toamna anului 1992 prof. Ludovic Sosnak (un alt nume nădlăcan cunoscut în lumea judoului ca întemeietor a două prestigioase şcoli de judo – Baia Mare şi Borşa – şi de asemenea unul dintre primii purtători ai centurii negre, fiind pe atunci director al Casei de Cultură, a creat toate condiţiile pentru desfăşurarea antrenamentelor într-o sală corespunzatoare. Vreau sa mentionez sprijinul important pentru pregatire acordat si de conducerea Grupului Şcolar Industrial ,,J.G.Tajovsky” („George Coşbuc” până în 1990) începând cu anul înfiinţării, 1992, şi până în prezent.
Printre cei care au reuşit să confirme asteptarile noastre in sfera performantei aş dori să-i menţionez pe Bogdan Peşte – primul medaliat pregătit de mine, Ramona Ciocan – prima sportivă din Nădlac campioană naţională; Adriana Cherar – multiplă campioană naţională şi campioană balcanică, în prezent legitimată la C.S. Dinamo – Bucureşti (dar şi vicepreşedintă a Federaţiei Române de Sambo – disciplină la care a obţinut câte o medalie de bronz la Campionatul European şi la Cupa Mondială, Cristian Bodîrlău – dublu campion naţional, campion balcanic, participant la „europene” şi Ştefan Bichişan – multiplu medaliat, în prezent legitimaţi la C.S.S. Gloria – Dinamo şi membri ai lotului naţional de juniori.
Începând cu anul 2002, judoul nădlăcan se regăseşte şi în mişcarea de veterani, prin numeroase participări la competiţii încununate cu medalii şi locuri fruntaşe, printre care se remarcă două medalii de bronz la europene (Kecskemet – Ungaria, 2003), obţinute de Valentin Kocsis şi un loc V la mondiale (Tours – Franţa, 2006) obţinut de Adrian Rău. De asemenea, în 2004 şi 2006, judoka din Nădlac participă la Campionatul Naţional de Kata.
În anul 2004, Consiliul Local Nădlac înfiinţează Clubul Sportiv Victoria – Nădlac cu secţii de atletism, fotbal, judo şi şah. Din 2005, un număr de aproximativ 40 sportivi judoka se pregătesc şi reprezintă în fiecare an C.S. Victoria – Nădlac la fazele finale ale Concursurilor şi Campionatelor Naţionale.

* * *

TIMISOARA
CUM AM INCEPUT SA PRACTIC JUDO

Prof. Constantin Bogdan

In anii de liceu practicam gimnastica sportiva la C.S. UVA-AMEFA Arad cu antrenorul Mihai Botez. La sfarsitul lungilor si obositoarelor antrenamente, ca sa ne revenim in mod activ si placut, Misa baci ne preda procedee de judo si ne lasa sa ne desfasuram pe saltea.
In 1957 Misa baci si cu doi judoka din Arad intre care si subsemnatul, ne-am deplasat la Budapesta la invitatia antrenorului de judo de la clubul sportiv MTK, Prof. Furman. Acolo, in sala lor, destul de mica, impreuna cu cativa judoka maghiari, am exersat in special tehnicile de Ashi waza si Te waza. A fost o actiune foarte importanta pentru noi si care ne-a intarit interesul si atasamentul pentru judo.
Prima sectie de judo in cadrul clubului UVA-AMEFA s-a infiintat in primavara anului1957. Echipa de judo a clubului sportiv a avut apoi cateva intalniri cu echipa de judo a Sc.Sp. Nr.2 din Bucuresti a Prof. Florian Frazzei.
In toamna anului1960, proaspat student la Institutul de Cultura Fizica Bucuresti, m-am dus la rectorul institutului, Ion Siclovan, si l-am rugat sa-mi permita sa formez un grup de studenti carora sa le predau procedee de judo. Rectorul Siclovan il cunostea bine pe Mihai Botez si afland ca am fost sportivul sau a fost de acord cu cererea mea.
Astfel am primit in folosinta mica sala de lupte si haltere, seara, de trei ori pe saptamina. Initiativa mea s-a bucurat de un succes peste asteptari. Printre primii elevi care au frecventat cu regularitate antrenamentele de judo au fost: Bucur Nicolae, Barbuta Ion, Hantau Ioan, Gyarmaty Francisc, Dinu Kristof, Stoicea C-tin, Carstea Gh., Hutanu C-tin s.a. Hantau Ion era asistent la ICF si preda luptele libere iar seara frecventa regulat antrenamentele de judo – atat dansul cat si eu respectand pe deplin postura in care, conjunctural, ne aflam. Tot in cadrul echipei noastre de judo s-au antrenat si doi studenti – centura maro – din RDG aflati la studii in Romania la Fac. de Medicina.

La etajul 8 al CNEFS (Consiliul National pt. Educatie Fizica si Sport) se afla biblioteca acestei institutii unde am gasit vreo 2-3 carti de judo.
In plus, cu un tupeu grozav petru vremea aceea, m-am dus la resedinta trimisului Mikadoului in Romania, langa blocul Patria.

1961: echipa de judo a ICF Bucuresti impreuna cu asist.univ. Hatru D-tru.
Nu era nimeni la poarta larg deschisa, asa ca am intrat in curte. Ajungand la coltul cladirii a aparut un tanar care m-a intrebat daca poate sa-mi fie de folos cu ceva. Dupa ce i-am spus ce vreau m-a indrumat spre sectia culturala unde am putut imprumuta o carte. Era un Illustrated Kodokan Judo din 1955.
In cei 4 ani cat am fost instructorul echipei de judo a institutului, am participat la doua editii ale Campionatului (neoficial) de judo al capitalei castigate de echipa ICF. In acei ani in Bucuresti mai activau, in afara de echipa ICF, si echipa Institutului Agronomic condusa de Prof. Ion Avram, echipa IOR condusa de Ing. Liviu Urma, echipa Sc.Sp. 2 condusa de Prof. Florian Frazzei si echipa „Vulcan” condusa de Vasile Gotelet.
In 1963 a fost invitata in tara noastra echipa franceza de judo FSGT care a sustinut o dubla intalnire cu selectionata Bucuresti I din care faceam parte, aflandu-ma alaturi de F. Marinescu, V. Serban printre invingatori.
In1964, dupa terminarea studiilor la Institutul de Cultura Fizica Bucuresti, am revenit la Arad si am reactivat sectia de judo care intrase inainte cu un an intro pauza de activitate. In sala de sport a Fabricii de zahar din Arad am antrenat timp de un an un grup de 16 tineri care au intrat apoi in componenta echipei „Vagonul” Arad. Printre elevii pe care i-am avut in perioada aceea ii amintesc pe Capriceanu I., Stoker A. si Kaupert Iosif care, mai tarziu, cand Misa baci a reluat activitatea cu echipa sa a devenit campion al Romaniei la prima editie oficiala a campionatului national de judo din 1969.
In 1966 am sustinut un concurs pentru ocuparea postului de asistent universitar la Institutul Politehnic Timisoara si am devenit astfel si antrenorul echipei de Judo a C.S. Politehnica Timisoara. Acum conditiile de pregatire erau excelente. Aveam o sala mare, saltele pe intreaga ei suprafata, judo-gi pentru toti cei 26 de judoka din echipa. Seful catedrei de educatie fizica a institutului, Prof. dr. C.I. Bucur a fost un fan al echipei de judo si a incurajat schimbul de experienta cu specialisti din strainatate. Astfel, antrenorul si arbitrul international Ivanovic din Jugoslavia a fost de mai multe ori invitatul clubului nostru, de asemenea am avut cateva intalniri si cu echipa de judo a orasului Baja (Ungaria). Astfel ca, dupa infiintarea Federatiei Romane de Judo din vara lui 1968, echipa noastra era, poate, printre cele mai pregatite pentru startul competitional.

In anul 1968 am fost numit antrenor al lotului national de judo impreuna cu Donciu Gh. Startul competitional s-a produs in 1969 in sala Floreasca unde s-a desfasurat prima editie a campionatului republican in care „Politehnica Timisoara” a ocupat locul secund.
Tot in acel an a avut loc si prima editie a campionatului individual la care Judoka timisorean Ezechil Nicolae, cat. 70 kg., a devenit primul campion national al acestei categorii. Am avut onoarea sa pregatesc reprezentativa de judo a Romaniei mai multi ani si in mai multe evenimente.

In acest sens, imi aduc aminte cu placere de prima medalie de aur castigata de un sportiv roman la o competitie internationala: Mircea Notopol la Internationale de judo ale Bulgariei in 1971.
Dupa prima victorie internationala a echipei de judo a Romaniei impotriva echipei Cehoslovaciei de la Constanta din 1971, drumul spre afirmarea internationala a judoka romani era deschis.

Prima editie a Campionatelor Internationale de Judo ale Romaniei: Bucuresti, 1969

O valoroasa experienta au dobandit-o sportivii nostri dar si antrenorii deopotriva la numeroasele stagii internationale de pregatire. Una din cele mai bune stagii de pregatire, de aproape o luna, s-a efectuat cu antrenorul Han-Cian-He la Phenian in Coreea de Nord.

Doresc sa-mi exprim recunostinta pentru acei minunati sportivi pe care i-am pregatit in anii de inceput ai judo-ului la „Politehnica” Timisoara si care cu extraordinara straduinta s-au dedicat trup si suflet pentru afirmarea acestui nobil sport in Timisoara si in Romania. Nu ii voi uita: Zamfir Remus, Morariu Sergiu, Macridin Zlatibor, Ezechil Nicolae, Gostian Aron, Velicea Florian, Frentiu Mircea, Marchis Doru, Melinte Adrian, Ivanescu Marius, Decebal Bugariu, Puiu Oprea, Cuzic Florin, Schiller Adalbert, Schwartzkopf Istvan, Silagy Romeo, Surghe Adrian, Pandur Dan, Linz Gunther, Salamon Tibor, Malnasi Janos, Budulan Gheorghe, Lupulovici Ilie, Pop Alexandru, Jercher Waldemar, Ilin Radu, Tomonicika Alexandru, Butaciu Petre, Bortos Gheorghe, Ciuciu Florinel.

Prof. CONSTANTIN BOGDAN

Absolvent al I.C.F.Bucuresti – promotia 1964
Antrenor al echipei de judo C.S. „Politehnica” Timisoara 1966-1982
Antrenor al lotului national de seniori 1968-1975
Antrenor la Clubul Sportiv „Elitzur” Natania-Israel 1983-1993
Posesor al centurii negre 5 Dan
Lector univ. la Universitatea de Vest „V. Goldis” Arad – Facultatea de educatie fizica
Presedinte al Colegiului Centurilor Negre din F.R.J.
Vicepresedinte al Colegiului Central al Antrenorilor din F.R.J.

* * *

Inceputul meu in Judo
Ing. Sergio Morariu

In 1965 eram student in anul III la Fac.de Electrotehnica din Timisoara. In vacanta de vara a acelui an, după o scurtă şedere in Bucureşti, am luat acceleratul de noapte cu destinaţia Costineşti. Călătorind în picioare, căci nu mai erau locuri in compartiment, am întrat în vorba cu un tanar înalt cu alură de decatlonist care călătorea tot la Costinesti. A urmat conversaţia de rigoare între sportivi: “….. Eu am înotat, am jucat polo pe apă la ILSA-Timişoara şi acuma joc baschet la Universitatea Timişoara …… dar tu ce faci” l-am întrebat curios şi impresionat totodata pe uriaşul de lânga mine “…..Eu am facut atletism de performanţă şi acuma fac JUDO ” Auzeam pentru prima oară pronunţarea corectă a numelui acestui sport fascinant cu conotaţii esoterice. Am discutat tot drumul pana la Costinesti cu interlocutorul meu pe nume Dinu Kristof şi l-am descusut despre tainele Judoului. A fost un Crash Course în care am aflat istoria foarte subţire a acestui sport în România şi mi s-a întipărit în minte numele unui oarecare Ali Bogdan prieten foarte bun si antrenor de Judo a lui Dinu.

Întors la Timişoara dupa vacanţă am început să mă interesez de posibilităţile de practicare a Judoului, si aşa am aflat că fostul meu coleg de liceu Budu Şerban dă lecţii de Judo. Zis şi făcut, am devenit elevul lui Budu Şerban, care m-a învăţat cateva luni abecedarul Judo-ului.

Spre marea mea bucurie, în luna octombrie a anului 1966, apare la Timişoara ca asistent universitar şi antrenor de Judo la “Poli” Timişoara, acest specialist în Judo, Ali Bogdan, care nu era altcineva decât Constantin Bogdan prietenul şi antrenorul de Judo a lui Dinu Kristof. Constantin Bogdan, un tip sobru, respectuos şi exigent ne-a impresionat cu calitatile sale fizice si virtuozitatea cu care ne demonstra procedeele de Judo. Foarte repede ne-am reunit în jurul lui un grup de sportivi, care au format nucleul echipei de Judo “Poli Timisoara”. Dupa o selectie dura, C-tin Bogdan a ales un grup de sportivii cu calităţi deosebite obţinute prin practicarea anterioară a altor sporturi la nivel de performanţă: Zlatibor Macridin (lupte şi judo la S.S.2 din Bucuresti), Aron Gostian (lupte libere), Nicolae Ezechil (atletism), Doru Marchis (atletism), Bugariu Decebal, Frntiu Mircea si altii. Ambitiile erau mari si sperantele noastre la fel, asa ca ne antrenam zilnic de luni până sâmbata de la 20:00 la 22:00, iar duminica aveam adesea meciuri amicale.

În 1968 are loc primul campionat naţional universitar.de judo. Finala s-a ţinut la Bucureşti pe terenul de baschet din Campusul Universităţii Bucureşti. Pentru mine a fost simbolica coincidenţa de a fi câştigat titlul de campion naţional universitar de judo pe acelaşi teren pe care am jucat, în cadrul campionatului universitar de baschet, meciul final cu câţiva ani în urmă. Echipa Poli Timişoara a obţinut titlul de campioană universitară a României în acel an, iar Aron Gostian, Nicolae Ezechil şi subsemnatul Sergiu Morariu ne-am întors acasă cu titlurile de campioni universitari.

N-am sa uit niciodată atmosfera de “tren cu raniţi”, pe care o cunoşteam din filmele de război, care era prezentă în compartimentul de clasa I a acceleratului de Timişoara, în care ne “lingeam rănile”, dar mândrii de a fi cei mai buni din România întro disciplină sportivă nouă şi atat de spectaculoasa.

In anul 1968 am fost convocat, împreună cu Aron Gostian, Nicu Ezechil, Doru Marchis şi Zlatibor Macridin, în lotul naţional de Judo, al cărui antrenor era Constantin Bogdan si Donciu Gheorghe – antrenorul de la Rapid Bucureşti. Mare mi-a fost placerea să fiu coleg de lot cu Dinu Kristoff, “Supermanul din tren”.

1966: Prima echipa de Judo a C.S. Politehnica Timisoara

În vara anului 1970 am ajuns în Germania unde din nou m-am întalnit cu Dinu Kristof si ne-am antrenat la un club de judo din Wiesbaden până în 1973, cand Dinu a fost detaşat cu serviciul în Thailanda, iar eu în Peru. Din 1991 ma aflu mai mult în România, decât în oricare altă ţară. Aici am lucrat în cadrul mai multor proiecte de cooperate internaţională finanţate de R.F. Germania, iar din 1999 ma dedic în exclusivitate dezvoltării turismului activ, sportiv şi de aventură – ENDUROMANIA.

Dupa plecarea prof. Constantin Bogdan in strainatate, activitatea a continuat la sectia de judo a „Poli” Timisoara cu mai multi antrenori:
1983 – 1985 – antrenor Mihai Andron
1986¬ – 1987 – antrenori Ing. Melinte Andrei si Ing. Pandur Dan.
1987 – 1990 – antrenor prof. Tender Victor
In aceasta perioada s-au cucerit patru locuri 1, pe echipe la Campionatele Universitare (dintre medaliati: Damian Sorin, Manate Daniel, Basil Aburas, Chedli Mekki), un loc 5 la campionatele nationale de tineret – Hartea Adrian, si locul 3 la turneul de calificare in divizia A, pe echipe (calificate primele doua).

CLUBUL SPORTIV “TIMPOLIS”
al Politiei din judetul Timis

Lt. Col. Gheorge Farcas

Sectia de de Judo a Clubului “Timpolis” ia fiinta in anul 2001 avand in componenta:
- o grupa de copii;
- echipa de seniori, care participa la Campionatele interne si internationale organizate de M.I.R.A. (Ministerul Internelor si Reformei Administrative);
- grupa de judoka – veterani (sportivi trecuti de varsta de 30 ani).
Antrenorul sectiei a fost numit, inca de la infiintarea sectiei, Lt. Colonel Gheorghe Farcas care a pregatit, incepand cu anul 1990, intregul efectiv pe linie de autoaparare – folosind tehnici de Judo, Ju-jitsu si Karate.

De la infiintarea sectiei, atat grupa de seniori cat si grupa de veterani au participat la 18 campionate interne si internationale (3 capionate europene si 4 campionate mondiale) obtinand peste 40 de medalii.
In anul……., la Oradea, din initiativa Prof. Alexandru Chirila, s-a desfasurat primul Campionat National de Kata la care a participat si echipa C.S. “Timpolis” care s-a clasat pe locul III la Nage-No-Kata.

Echipa de veterani a C.S. “Timpolis” Timisoara locul I
la turneul internacional de la Budapesta din anul 2007.

Dintre veterani s-au remarcat la Campionatele internationale:
- Shihan Mihai Botez (membru de onoare al clubului) cu 3 medalii la Campionatele mondiale (o medalie de argint si doua medalii de aur);
- Gheorghe Farcas – cu 11 medalii (din care 5 medalii de aur):
- Dan Pandur – cu 5 medalii (din care o medalie de aur);
- Petrica Jurj – cu 5 medalii

* * *

Relatarea ing. Dan Pandur

Prof. Hary Popovici a infiintat in 1968, la scoala generala nr.9 din Timisoara, o grupa de initiere in judo pentru copii.
Din 1969, si-a continuat activitatea la Casa Pionierilor din Timisoara, in cadrul nou infiintatei sectii de judo, pana in anul 1980. Dintre sportivii care s-au pregatit aici, de-a lungul anilor, si care au cucerit medalii la campionatele nationale de copii, amintim pe urmatorii: Surghe Adrian, Nedelcu Ghe., Jicman Codrut, Toth Francisc, Pop Alexandru, Pandur Dan, Linz Gunther, Gosav Genu, Miclau Mircea, Caba Vlad, Stokel Dieter, Jercher Valdemar s.a.
Dintre acestia, o parte si-au continuat activitatea sportiva, in cadrul Clubului sportiv Politehnica Timisoara, aflandu-se in prim-planul competitiilor de juniori, de seniori si campionate universitare la care au participat. In acest sens pot sa-i amintesc pe: Surghe Adrian-medalii la campionatele nationale universitare si de juniori, Pandur Dan – 4 titluri de campion national universitar, si o medalie de bronz, locul 5 la campionatele nationale de seniori.

* * *

Relatarea Ing.Gostian Aron

Am inceput sportul ca junior la CSS Deva – sectia lupte. Din anul 1965 student fiind la Institutul Politehnic Timisoara am inceput initierea in judo cu un coleg, Dan Petroiu, din Arad, fost elev a lui Botez Mihai. In 1966 odata cu venirea lui Bogdan Constantin ca antrenor la C.S. “Politehnica” Timisoara am inceput antrenamentele de judo la un alt nivel – cel de performanta.

La Campionatele Republicane Universitare din 1969 am obtinut locul I si titlul de campion. In acelasi an, la editia inaugurala a Campionatelor nationale pe echipe, facand parte din echipa “Poli” Timisoara am obtinut titlul de vicecampioana nationala. Ulterior, ca membru al primei reprezentative de judo a Romaniei am avut intalniri cu sportivi din URSS, Cuba, Bulgaria (avand si prima victorie intr-un meci oficial international), RDG, Ungaria si Jugoslavia.

* * *
Relatarea prof. dr. Doncea Stefan

Prof. Constantin Bogdan, lector univ. la Fac. de educatie fizica si sport din Arad a fost primul antrenor din Timisoara care a pregatit echipa de judo a C.S. “Politehnica” Timisoara din anul 1966. A crescut, format si pregatit sportivi de valoare, unii dintre acestia fiind primii judoka in loturile nationale. A fost mai multi ani antrenor al lotului de judo a Romaniei.

Prof. Hari Popovici, a pregatit tinerii judoka de la C.S. “Pionierul” Timisoara incepand cu anul1971 si pana la plecarea dansului in Germania in 1981.A avut rezultate notabile si campioni nationali in campionatul elevilor.

Prof. Marcel Bogdan, activeaza ca antrenor de judo din anul….la C.S.Sc. Timisoara obtinand rezultate bune in campionatul copiilor si juniorilor.

Antrenor Mihai Andron, a activat ca antrenor la sectia de judo a Politehnicii Timisoara in perioada 1983 – 1985.

Prof. Dr. Stefan Doncea a inceput activitatea de antrenor de judo in anul 1981 pe care o continua si in prezent la C.S. Palatul Copiilor Timisoara. A obtinut peste 25 de medalii de nivel national si locuri I-II- III la competitiile sportive internationale. Printre sportivii de frunte crescuti si pregatiti de mine as dori sa-i mentionez pe: Teaca Marius, Matusca Romeo campion national in 1982 si 1986, Slusar Florin campion national in 1982. Prof. Doncea Stefan a promovat sportivi in esaloanele sportului de performanta si inalta performanta din Romania.

* * *

TARGU MURES

Articol redactat de Chirila Alexandru pe baza informatiilor furnizate de Csep Dezideriu si Nagy Francisc.

1965 – Primele incercari legate de judo in Targu Mures, le are vestitul lupator in stilul “libere” Francisc Gyarmati proaspat absolvent al ICFS Bucuresti unde se initiaza in judo cu studentul Bogdan Constantin care condus antrenamentele de judo la ICEF in perioada 1960-1964.

1968- se infiinteaza prima sectie de judo din Targu Mures, de catre profesorul Olah Alexandru absolvent ICFS specializare judo.

1968- studentul Schun Ditmar din Medias elev al regretatului Ovidiu Bucur si inginerul Chindea Radu fost elev al lui Purtuc din Brasov, incropesc un cerc de judo la facultatea de medicina.

1969- A.S. “Sanitarul” se transforma in A.S.”Sanatatea” si se afiliaza la FRJ.

1970- dr.Csep Ioan termina facultatea de medicina veterinara la Cluj, si este repartizat la Targu Mures unde impreuna cu inginerul Nagy Ferenc preiau conducerea echipei A.S. “Mediciana”. Dr. Csep a fost initiat in judo de doi pionieri ai judo-ului din Cluj, Butiu Doru si Baic Ivan ambi elevii maestrului Botez Mihai din Arad, in timp ce inginerul Nagy a fost initiat in judo la Targu Mures de catre Schun Ditmar si Chindea Ioan.

1973- se infiinteaza sectia de judo al A.S. “Armata “ antrenor inginerul Nagy Francisc care conduce echipa pana in 1974 cand echipa este preluata de profesorul de educatie fizica si sport specializare judo Marcus Florin absolvent ICEF Bucuresti,initiat de Hanta Ioan.
1975- ing. Nagy Ferenc infiinteaza sectia de judo de al A.S. Vointa , unde antreneaza pana in 1976 cand se muta din Targu Mures in interes de service, echipa fiind preluata de doctoral Csep Ioan, care o va conduce pana in 1980.

In perioada in discutie au mai fost si alte incercari de a organiza sectii de judo in judetul Mures, la Casa Pionierilor de Seniuc Nicolae, la A.S. Otelul Reghin de Farkas Arpad, la Casa de Cultura a sindicatelor de Olah Alexandru, la Palatul Pionierilor “Temerarii” de Candea Radu.

1980- prof. Csep Dezideriu preia conducerea echipei A.S.Targu Mures pana in 1990.

1981- Conducerea echipei A.S.Sanatatea ester preluata de Muresan Calin care activeaza la acest club pana in 1990.

1982- Clubul Sportiv Scolar se afiliaza la FRJ, antrenor Olah Alexandru. Olah Alexandru este unul dintre pionierii judo-ului in zona, fiind absolvent al ICEF Bucuresti specializare judo, fiind elev al lui Bogadan Constantin. Inainte de a pleca la Bucuresti ca student, Olah beneficiaza de instructia a doi japonezi centuri negre care in aceea perioada lucrau la o intreprindere targumuresana.

Intre 1980 si 1990 la Sighisoara se infiinteaza o sectie de judo condusa de Simo Imre, iar la Ludus, Popa Virgil reuseste sa activeze cu succes.
Dupa 1989, sectiile de judo din judetul Mures dispar din lipsa fondurilor dar si din cauza lispsei de interes, singura sectie nou infiintata in aceasta perioada este sectia de la A.S. Spartacus condsa de Olah Alexandru Jr.

LUGOJ

Redactat de Chirila Alexandru pe baza datelor furnizate de prof. Batkai Adalbert

Judo-ul in Lugoj incepe in 1969 la sectia de sport a Casei Pionierilor unde inginerul agronom Vacaru initiaza un grup de copii in tainele judo – printre acestia Ciuciu Florinel.

Tot la inceputul anilor 70 fostul ofiter de miltie Clopina Calin, conduce un cerc de autoaparare la Clubul Tineretului.
In 1972 profesorul Batkai Adalbert este repartizat la Casa Pionierilor unde ocupa catedra inginerului Vacaru preluand si grupa acestuia. Aceasta perioda culmineaza cu titlul de campion national la seniori obtinut de Ciuciu Florinel, transferat in 1974 la divizionara A “Agronomia” Timisoara antrenata de profesorul Constantin Bogdan. In perioada 1976- 1990 sunt obtinute o serie intreaga de medalii la campionatele nationale de copii, festivalurile pionieresti si campionatele nationale de juniori.
In 1990 profesorul Batkai se transera la CSS Lugoj unde beneficiaza de o baza materiala solida, fapt care influenteaza in mod pozitiv rezultatele sale. In perioada 1990- 2008 sunt obtinute rezultate excelente la fete la categoriile de varsta copii si junioare fiind promovate o serie intreaga de sportive pentru centrul olimpic de la Cluj, cea mai reprezentativa fiind Caprioriu Corina cu mari sanse de calificare la J.O. 2008 Beijing. Profesorul Batkai este promovat ca antrenor secund al lotului olimpic de senioare alaturi de Bercean Florin in perioada 2002- 2004.

* * *
CARAS-SEVERIN

Resita

Readctat de Bogdan Constantin pe baza datelor furnizate de ing. Radu Ion

Initiatorul judo-ului in Resita a fost judoka Bajti Ivan in anul 1968. Fost elev al antrenorului Botez Mihai de la “Vagonul”Arad acesta s-a mutat, dupa un an, la Targoviste iar in locul sau la C.S.M. Resita a venit ing. Draghina. La sectia de judo a C.S.M. Resita au activat mai multi antrenori dupa cum urmeaza:
- 1969-1971 antrenor ing. Draghina
- 1972-1973 antrenor Andron Mihai
- 1973-1980 antrenor Gruia Constantin
- 1980-1985 antrenori Rosca D-tru si Mutascu Lucian
- 1985-1988 antrenor Rusu Ioan
- 1988-1998 antrenori Rusu Ioan si Pastean Daniel
- 1998 – pana in prezent, antrenor Pastean Daniel
In perioada 1986 – 1993 multipla campioana nationala Simona Richter s-a antrenat la CSM Resita. De asemenea, au fost obtinute mai multe rezultate notabile dintre care amintim rezultatul obtinut de echipa de senioare vice-campioana nationala in 1991 si campioana nationala in 1993.
Din anul 1986 pana in prezent, coordonator si consultant la sectia de judo a CSM Resita este ing. Marchis Doru.
In Caras-Severin au mai fost infiintate sectii de judo dupa anul 1982 in orasele : Moldova Noua, Oravita si Baile Herculane dar fara participare la fazele de zona al C.N.

Caransebes

Ing. Radu Ion, fost judoka la CSM Resita, a infiintat o sectie de Judo la C.S. Energetica Caransebes si este antrenorul acestei echipe inca din 1992 ajutat fiind de fostul sau elev, cu licenta de antrenor din 2007, Rautu Ioan. Cei doi antrenori au avut rezultate meritorii, sportivi pregatiti de dansii au obtinut locurile I, II si III la C.N. de copii, cadeti, juniori si o campioana balcanica in 2007 prin Ohai Loredana.

* * *

BIHOR IN PERIOADA 1969-1989

Prof. Chirila Alexandru

Primul cerc de judo din Oradea a fost organizat in anul 1969 de catre profesorul de educatie fizica Papp Gaspar la liceul Mihai Eminescu, in cadrul pregatirii premilitare. Profesorul Papp avea specializarea atletism si folosea de fapt cercul de autoaparare ca sa-si salveze atletii de exercitiile de front si ordine, de praful si plictiseala care insotea aceste activitati. Imediat la cerc au aderat boxeri, luptatori si alti elevi ai liceului.

Primul club oficial din Oradea este legat de faimosul ordin al Gen. Paul Marinescu, prin care se infiintau 40 de asociatii de judo cu denumirea “STRAJA” pe cuprinsul Romaniei in cadrul trupelor de securitate. Cel care a pus in practica proiectul “Straja” la nivel national a fost profesorul de educatie fizica Ghita Lucian fost elev al inginerului Liviu Urma, cel care a infiintat clubul sportiv I.O.R. Bucuresti. Acesta periodic trecea si prin Oradea, conducand antrenamente, organizand demonstratii si participand la formarea instructorilor de judo. Primul legitimat de la “Straja” Oradea a fost un halterofil de categorie grea, oradeanul Binder Adrian. Instructorul asociatiei “Straja” Oradea a fost locotenentul Major Damian Traian.

Urmatorul promotor al judo-ului bihorean a fost scrimeur-ul Arus Emeric component al echipei olimpice al Romaniei de la Olimpiada de la Roma din 1960. Acesta fiind student la ICF Bucuresti, la cursul fara frecuenta, obtine specializarea judo de la Vasile Gotelet. Arus Emeric preda judo, karate dar si aikido din 1968 pana cand paraseste Romania, fiind un incontestabil expert al acestor arte martiale. Poate cel mai tehnic produs al judo-ului oradean, Nagy Istvan este initiat in judo de catre Arus Emeric, ca mai tarziu sa fie preluat de profesorul Velici Florian. Arus Emeric, in perioada 1972 /1974, antreneaza la Scoala Sportiva Oradea. De numele lui Arus Emeric se leaga si numele cumnatului sau Gyulai Ianos, care il ajuta pe acesta in perioada de pionierat al judo-ului oradean.
In prezent Arus Emeric traieste in USA (din 1981) find un recunoscut expert in karate, fondator si presedinte al “International Sendo RYU” Karate Federation avand titlul de Shodan sokei.

In 1970 Halmajan Ioan este repartizat la “Casa Pionierilor” din Oradea unde preia initiativa lui Arus Emeric si transforma Cercul de Judo intr-o puternica sectie de performanta. “Casa Pionierului” din Oradea devine o pepiniera de notorietate, de aici pornind sportivii Teszari Zoltan, Polint Attila, si Mattyas Gavril.
In 1971 gimnastul aradean Velici Florian, devine licentiat al ICF cu specializarea judo si este repartizat in judetul Bihor, unde incepe sa predea la Clubul Sportiv Universitar din Oradea in paralel cu Scoala Sportiva din Oradea avand zeci de elevi, fiind primul din Romania care coboara varsta selectiei in judo la 4 ani. Velici Florian devine poate cel mai mare angrosist in performanta judo-ului romansec ridicand cateva generatii de exceptie in judo. Dintre varfuri mentionez doar cateva nume: Dani Gheorghe, Lascau Florin, Iosif Nicolae, Teszari Zoltan, Mattyas Gavril si Nagy Istvan. In present profesorul Velici Florian este stabilit in Germania. Acolo si-a continuat munca cu aceleasi rezultate fiind antrenor la faimosul club TSV Abensberg.

In 1975 Chirila Alexandru ocupa postul de antrenor al Scolii Sportive din Oradea. Grupa sa devine un concurent important in ierarhia bihoreana, ridicand cativa sportive de nivel international: Tarlea Mihai, Mudura Adrian, Dobai Laszlo, Putan Doru si Polint Attila. In 1978 Sarac Radu, un “greu” de valoare din judo-ul romanesc, absolvent al facultatii de educatie fizica Cluj, este transferat pe linie profesionala la Casa Pionierului, pentru a putea sprijini echipa divizionara A Rapid. In anul urmator devine antrenor la acelas club.

Din 1985 Chirila Alexandru trece la Clubul Sportiv “RAPID” Oradea in timp ce Velici Florian conduce cluburile “SPARTAC” si “TRICOLORUL T.C.IND” Oradea.
In 1984 apare in Oradea Vizer Marius ultimul care completeaza primul val al judo-ului bihorean si care va deveni cel dintai, prin pozitia sa, in ierarhia judo-ului mondial cucerita vreodata de un roman. Vizer Marius introduce judo-ul in TINCA orasul sau natal si in SALONTA, infiinteaza deasemenea echipele “INDUSTRIA USOARA” Oradea si “CONSTRUCTORUL” Oradea. De numele sau sint legati sportivii: Stir Liviu, Kajtor Alexandru si Lungu Alexandru. Vizer Marius s-a stabilit in Austria, reusind sa parcurga intreaga ierarhie din judo devenind presedintele E.J.U. doua mandate si presedintele I.J.F. din 2008.

Dupa 1980 in judet, apar sectii de judo la MARGHITA, antrenor Pop Ioan, la ALESD antrenor Ples Francisc si la STEI (fosta – orasul Dr. Petru Groza).
In perioada campionatelor “Diviza A”, Oradea participa cu echipele divizionare “T.C.Ind.” si “TRICOLORUL” – antrenor, Velici Florian –, “RAPID” si “SINTEZA” – antrenor, Chirila Alexandru –, “CSS-Ind. USOARA” si “CONSTRUCTORUL” – antrenor, Marius Vizer.
Un moment de prim rang in istoria judo-ului oradean este stagiul din 1977 condus de sensei HAN-CHAN-HE din Coreea de Nord. Sensei conducea in aceea perioada antrenamentele lotului Romaniei (cca. doi ani) si a stat la baza primelor mari rezultate din judo-ul romanesc. Stagiul condus de Sensei Han-Cian-He a schimbat si fata judo-ului oradean, corectand tehnica, metodologia dar si spiritul practicarii.

Pentru a fi concis nu recurg la enumerarea medaliilor la campionate nationale, campionate balcanice, turneele “prietenia”, campionate europene si chiar campionate mondiale ocupate de sportivii oradeni in aceasta perioada, dar pentru a avea totusi imaginea puterii scolii oradene, doresc sa arat ca in statisticile Ministerului Invatamantului, precum si in statisticile CNEFS ani de zile pozitiile unu, doi si trei au fost ocupate de sportivii nostri. De asemenea, a existat un an in istoria diviziei A cand in competitie se aflau 4 echipe oradene iar echipele fanion STEAUA, DINAMO si A.S.A. TARGU MURES erau formate aproape in exclusivitate de sportivi oradeni.

Una dintre formulele de succes folosite de cluburile oradene a fost exploatarea interesului pentru judo al unor instructori voluntari sau chiar remunerati dintre care amintesc: Morar Emil, Demian Jozsef, Mattyas Gavril, Petras Laszlo, Bonca Valentin, Filimon Mircea, Mudura Adrian, Biro Attila, Deverdics Francisc, Szilagy Csaba, Ples Aurel si Martin Dumitru. De asemenea, merite exceptionale in dezvoltarea judoului oradean si bihorean au avut-o domnii: Coanda Stelian / inspector scolar pentru educatie fizica, Aurel Encutescu decan al facultatii de educatie fizica din Oradea, Col. Hontau Ioan / ofiter de securitate, Carmazan Petru, directorul T.C. Ind., ing Crisan Ioachim /ing sef Sinteza Oradea.

Trebuie mentionat deasemenea ca valoarea cluburilor oradene au fost remarcate de secretarul FRJ ANTON MURARU iar sportivii promovati in loturile nationale. Nu s-a intamplat acelas lucru in situatia antrenorilor, in cazul carora politica federatiei a fost munca la club si nu promovarea la loturile nationale.

ORADEA – PERIOADA1990 – 2007

Morar Emil

Anul 1990, a marcat o serie de schimbari in miscarea judoului Oradean, lucru perfect normal avand in vedere greutatile financiare si modificarile care au inceput sa se produca in toata Romania, dupa revolutia din 1989.
Sfarsitul lui 1989, a surprins “Piramida Scolii Velici” intr-o organizare foarte buna, cu un numar foarte mare de antrenori, instructori si mai ales un numar foarte mare de sportivi, aflati in pregatire.
Toti antrenorii erau angajati cu norma intreaga, sau cu jumatate de norma la TCI Oradea, sau AS Spartac Oradea, in acel moment, aflandu-se in pregatire un numar de peste 400 de sportivi, pe toate nivelele de varsta, prichindei, copii, cadeti, juniori si seniori.
Schimbarile care au survenit dupa revolutia din 1989, instabilitatea economica si degringolada din tara in acel moment, suprapuse si cu plecarea prof. Velici in Germania, au dus la destramarea acestei piramide. Au existat luni intregi de neplata a salariilor, lipsa fondurilor pentru deplasari, indemnizatii etc., lucru care i-a determinat pe multi sa abandoneze activitatea sportiva atat din randul antrenorilor cat si din randul sportivilor, multi dintre ei orientandu-se spre mediul de afaceri, cautandu-si alt loc de munca, sau alegand sa mearga sa munceasca in strainatate.
Pe parcursul lui 1990, au continuat activitatea Matyasi Gabor antr. coordonator, Morar Emil antr. secund, Demian Iosif si Petras Laszlo antr. la cadeti si copii.
Tot pe parcursul anului 1990, datorita retragerii sprijinului financiar al AS Spartac si al problemelor financiare care au aparut la AS TCI, sau demarat discutii de trecere a sectiei de judo la CS Crisul Oradea, fapt care s-a realizat spre sfarsitul lui 1990, CS Crisul (presedinte prof. Ioan Alexandrescu), preluand sectia de judo de la TCI, cu antrenorii Matyasi Gabor, Morar Emil si Petras Laszlo.
In perioada 1990 – 1996, sectia nou infiintata la CS Crisul Oradea, prin preluarea sportivilor de la AS Spartac si AS Tricolorul TCI, a cunoscut o dezvoltare insemnata, obtinindu-se rezultate remarcabile la toate nivelele atat pe plan intern dar si pe plan international, de pregatirea sportivilor ocupandu-se antr. Morar Emil. Pe perioade scurte au mai activat ca antrenori si Iosif Nicolae si Turcus Adriana.
Anul 1996, a marcat din nou o mare cotitura in Judoul Oradean. A fost infiintata sectia de judo si totodata clubul de judo, J.C. “LIBERTY” Oradea, de catre Marius Vizer.
La sedinta de constituire a noului club, alaturi de Vizer Marius, presedintele si patronul clubului, au participat si au pornit activitatea, antrenorii: Chirila Alexandru, Morar Emil, Halmajan Ioan, Fratica Mircea, Cioc Mihai, Cutean Dan, Tarlea Mihai, Bonca Valentin, etc. Asa cum era normal, rezultatele nu au intarziat sa apara, sportivii clubului, reusind sa obtina rezultate de top atat in tara cat si pe plan international.
1997 – J.C. Liberty devine pentru prima data Campioana Nationala in intrecerea echipelor de seniori, (antr. Chirila A., Morar E., Fratica M., Cioc M.)
1998 – J.C. Liberty, devine Camp. Nationala si la Juniori (antr.Morar E., Fratica M.).
1999 – J.C. Liberty devine Campioana Europeana a cluburilor, din echipa facand parte si Lungu Alexandru.
2001 – J.C. Liberty obtine bronzul in intrecerea europeana a Cluburilor
Din 1997 si pana in 2007, in 11 editii ale Campionatului National pentru echipe seniori, J.C. Liberty a obtinut 10 titluri, din 2004 in colaborare cu CSM Oradea.
In afara performantelor unice ale echipei de club, sportivii J.C. Liberty, au obtinut o serie de performante remarcabile si in intrecerile nationale si internationale individuale, din care se pot aminti:
- Ivan Radu, Vicecampion European de seniori 100 kg, in 1998
- Lungu Alexandru, Bronz Camp Europene seniori, + 100 kg
- Busanu Ionel, Campion European de juniori 2001, la 66 kg
- Busanu Ionel, Bronz la Campionatul Mondial de Juniori, 2002, 66 kg
- Schvarcz Razvan, Bronz la Campionatele Europene de Cadeti, 2002, 50 kg
- Fasie Dan, Argint la Campionatele Europene de Cadeti, 2003, 55 kg
- Fasie Dan, Bronz la FOTE Cadeti, 2003, 55 kg
- Rusu Cezar , Campion European de Cadeti, 2004, 55 kg
- Merge Adrian, Bronz la Campionatele Europene de Cadeti, 2004, 66 kg
- Fasie Dan, Campion European de Juniori, 2006, 66 kg
- Fasie Dan, Campion European de Tineret, 2006, 66 kg
- Fasie Dan, Vicecampion European de Tineret, 2007, 66 kg

In 1996, sectia de judo de la CS Crisul, cedeaza toti sportivii (baietii), catre JC Liberty, continuindu-si activitatea doar la fete
In 1998 se reea activitatea, se re-afiliaza sectia de judo de la LPS – CSS Bihorul Oradea, care isi va desfasura activitatea in colaborare cu JC Liberty, cu rezultate foarte bune.
In 2004 se infiinteaza sectia de judo la CSM Oradea, clubul primariei, sectie care in colaborare cu JC Liberty, obtin rezultate remarcabile.
In 2006 Clubul Sportiv GYM Oradea, se afiliaza la FRJ.
De Oradea sunt legate si primele rezultate la Campionatele Europene de Kata unde sportivii Surla Iulian si Fleisz Ciprian obtin medalia de Argint in 2005 (JU no Kata) si medalia de aur in 2008 ( Nage no Kata)

* * *

CAREI

Redactat de Chirila Alexandru pe baza datelor furnizate de Gergely Attila

In anii ‘70 la Carei sub conducerea lui Nagy Sándor se formeaza AS “Victoria” . Nagy Sandor este aceeasi persoana care intre 1968-1970 a introdus judo-ul in Onesti unde pe vremea aceea era detasat cu serviciul. Dintre elevii lui Nagy se evidentieaza Orosz István dublu medaliat cu bronz in1973, si 1974 la juniori. Alti medaliati ai careienilor sint: Ruf Éva, Filip Smaranda, Busca Teodor .
Hajlák István si Ludesher Csaba initiati in judo la Carei sint transferati la AS “Spartac” Oradea unde, sub indrumarea reputatului antrenor Velici Florian, obtin mai multe titluri si clasari. Dupa Nagy Sándor postul de antrenor e preluat de catre Schiop Radu ,decedat in conditii tragice, iar asociatia se destrama in anul 2000.

CLUJ

Redactat de Chirila Alexandru pe baza datelor furnizate de Lenard Stefan siCsep Dezideriu

In 1966 la Institutul de Agronomie “ Dr. Petru Groza” din Cluj a luat fiinta un cerc de Judo condus de doi studenti: Butiu Doru un tanar sudent al facultatii de medicina veterinara si Baic Ivan student la Politehnica, aradeni, elevi ai maestrului Botez Mihai. Baza materiala al acestui cerc de judo consta in 4 chimonouri si 3 saltele. Dintre entuziasti membrii ai acestui cerc mentionam fratii Csep Ioan si Dezideriu, Munteanu Aurel, Sallank Csaba, Rusu Adrian, Bajti Tiberiu, Cosmin Vasile si Lenard Stefan. Cele mai notabile evenimente din aceasta perioada sunt intalnirile bilaterale cu echipa de judo din Orastie condusa de Barjica Ioan.
In 1968, dupa infiintarea federatiei de judo, la Bucuresti sunt organizate competitii cu caracter national. La una dintre acestea, primul Campionat Universitar, Centrul Universitar Cluj obtine o medalie de bronz prin Munteanu Aurel. Csep Dezideriu isi aminteste ca evenimentul a fost organizat pe terenul de baschet al bazei sportive universitare supranumita “ Groapa”, deci in aer liber, motiv pentru care la ora pranzului prelata era incinsa, fiind imposibil sa stai pe ea.
In 1968 sectia de judo de la “Agronomia” se transfera la Centrul Universitar, unde antrenamentele sunt conduse de Sallank Csaba si Csep Ioan. In aceasta perioada apar noi talente precum Baruta Gavril, Mazsa George viitorul pionier al Taekwondo-ului ITF din Romania, Gombosiu Claudiu si Pop Nicolae.
In perioada 1970-1972 la U.M. 0670 Cluj se infinteaza si functioneaza echipa “STRAJA”, al carei prim antrenor a fost Lenard Stefan.
In 1970 se infiinteaza sectia de judo a Universitatii care preia toata suflarea judoka din Cluj, si va fi condusa de Csep Dezideriu proaspat intors din armata de la Bucuresti unde s-a antrenat cu Ghita Lucian, la echipa “Straja”.
In 1973 Universitatea promoveaza in divizia “A” la Onesti, avandul antrenor pe Csep Dezideriu.
In anul scolar 1973 / 1974 este repartizat la Cluj tanarul si talentatul absolvent al ICEFS Bucuresti, Voda Stefan. In aceasta perioada multi tineri talentati de la cluburi de judo din Oradea, Arad, Miercurea Ciuc, Deva isi continuau activitatea de judo la “Universitatea”, unde Voda Stefan preda la catedra de judo al Facultatii de Educatie Fizica si Sport. Printre acestia: Udvari Dezso, Udvari Bela, Sarac Radu, Pall Laszlo, Lazar Loghin, Ilie Adrian si Vizer Marius.
In 1975 se infiinteaza la “Casa Pionierilor” un cerc de judo care, in urma rezultatelor foarte bune, se transforma in Clubul Sportiv “Pionierul” condus de antrenorul Lenard Stefan.
Printre copiii initiati de Lenard Stefan ii amintim pe Katrinecz Levente, Pop Lucian – primul campion de seniori clujean – si Berceanu Florin antrenorul cu cele mai importante rezultate din judo-ul romanesc.
In 1988 sectia de judo de la “Pionierul” este transferata la CSS “Viitorul”, antrenor Lenard Stefan. Tot in anul1988 se infiinteaza sectia de judo de la CSM Cluj antrenata de Berceanu Florin. Urmeaza o perioada fasta pentru judo-ul clujean dar si romanesc, prin obtinerea de medalii la C.E si J.O cumlminand cu medalia de bronz obtinuta de Simona Richter la J.O. Sidney.
In 1995 se infiinteaza in baza legii 69 A.S. “Intersport-Meridian”, primul club privat din Cluj avand ca obiect de activitate JUDO.

* * *
BRASOV

Material redactat de Chirila Alexandru pe baza datelor furnizate de Vasile Alexandru si Stefan Pop

Judo-ul debuteaza in Brasov in anul 1971 cand Purtuc Nicolae infiinteaza o sectie la “Politehnica” Brasov. In acelas an la “Casa Pionierilor” antrenorul Budnariu C. preda judo timp de un an dupa care emigreaza in Germania. Din prima generatie de antrenori brasoveni face parte si Buse Constantin, dar care se muta si el cu serviciul la Alba Iulia.

In 1971 Purtuc Nicolae infiinteaza sectia de judo a Clubului Dinamo Brasov. In perioada 1972-1990 antrenorul echipei Dinamo Brasov este Vasile Alexandru fost elev al lui Urma Liviu. Aceasta perioada este una glorioasa pentru judo-ul brasovean cand sunt obtinute rezultate la toate nivelurile de varsta dar si in toate sistemele competitionale existente: Balcaniade, Campionate Europene, Campionate Mondiale, precum si la Jocurile Olimpice.

Dinamo Brasov a descoperit, crescut si consacrat generatii de valorosi judoka. Sportivi ca: Notopol Mircea, Cioc Mihai, Topliceanu Simion, Gotca Constantin, Stirbu Constantin, Radu Daniel, Pop Stefan, Filip Alexandru, Pop Lucian, Vlad Nicolae, Ivan Radu, Szekely Adrian, Rosu Viorel, Janosi Josef, Pall Josef, Alexandru Dumitru, Anton Vasile, Petrof Ioan, Bloju Adrian, Rusu Nicu sunt valorosii sportivi proveniti din cluburile civile ale tarii si care cunosc consacrarea sub culorile echipei Dinamo Brasov.

Sportivi proveniti din pepiniera proprie cunosc deasemenea conscrarea, precum judoka: Oltei Valentin, Agapie Dan, Perdivara Valeriu, Radu Remus, Cazacu Remus, Seceleanu Seleniu sau Blendica Vasile.

In competitiiile din diviazia “A” echipa Dinamo Brasov, cucereste odata titlul de campioana, de trei ori devine vicecampioana, iar medalia de bronz o cucereste de 11ori.
Dealungul anilor Dinamo Brasov formeaza si o serie de antrenori cum ar fi: Pop Stefan, Blendica Vasile, Oltei Valentin, Pop Lucian, Toplicianu Simion si Cioc Mihai, uni dintre acestia fiind desemnati antrenori la loturile nationale (Pop Stefan si Blendica Vasile).

Dupa 1989 suflul revolutiei ajunge si in vestiarele clubului Dimamo unde intr-o sedinta furtunoasa in care un rol important l-a avut Topliceanu Simion, Vasile Alexandru este schimbat de la conducerea echipei.

Din 1990 si pana in 2005 antrenorul principal al lui Dinamo Brasov este Pop Stefan sportiv din prima generatie de judoka romani, elevul prof. Bucur Ovidiu. In paralel cu activitatea de la club Pop Stefan conduce timp de 12 ani lotul national de seniori al Romaniei, cucerind 12 medalii la C.E. si C.M.

Din 2005 dupa pensionarea lui Pop Stefan echipa este condusa de Blendica Vasile.

* * *

MEDIAS

Material redactat de Chirila Alexandru pe baza datelor furnizate de Stefan Pop

Judo-ul debuteaza la Medias odata cu intoarcerea acasa a proaspatului absolvent al ICF (Institutul de Cultura Fizica) Nicolae Ovidiu Bucur, elev al lui Bogdan Constantin in pertioada studiilor universitare.

In 1968 Bucur afiliaza la FRJ A.S. “Sticla” Medias. Unul dintre elevii lui Bucur Ovidiu, Aurelian Barbu, sportiv celebru in aceea perioada pentru Uchimata sa devastatoare, afilieaza la randul sau sectia de judo de la A.S. “Emailul “.

Momentul de glorie a judo-ului mediesean a fost organizarea competitiei de judo pe echipe in anul 1967, Cupa “Tarnava”, care a reunit toate echipele importante ale vremii. Competitia s-a tinut pe stadion si a fost vizionata de mii de spectatori.

Dupa 1970 Bucur Ovidiu se muta la Sibiu unde are o evolutie spectaculoasa ca si antrenor dar si conducator sportiv, in timp ce Barbu Aurelian se muta la Pitesti unde pune bazele judo-ului Pitestean.

La Medias activitatea continua la A.S. “Vitrometan”, unde antrenorul Ilie Victor activeaza in perioada 1970-1990 reusind sa descopere si sa puna in valoare sportiva pe Geana Sebastian, judoka reusind sa obtina la San Marino titlul de viceceampion European la categoria grea a juniorilor.
In perioada 1986-2002 soarta judo-ului la A.S. “Emailul ” care ulterior se va numi “ Spartacus”, este condusa de Bojora Nicolae.

* * *

SIBIU

Material redactat de Chirila Alexandru pe baza datelor furnizate de Chindris Ioan si
Petrisor Nicolae

Judo-ul oficial in Sibiu, a luat fiinţă prin venirea lui Ovidiu-Nicolae Bucur la Sibiu în 1970 cand se înfiinţeaza prima catedră de judo la Şcoala Sporivă „Şoimii”, dupa care acelas Bucur înfiinţeaza secţia de juniori şi seniori de la „Voinţa” Sibiu.
Prima secţie de judo in judet a fost înfiinţată la Mediaş, la „Vitrometan” de O. Bucur în 1967/1968. Aici se remarca sportivii: Filip Alexandru, Lazăr Moldovan, Petridean Patriciu, Toth Alexandru, Pop Teodor, Buzic Ioan. Cu aceştia Bucur Ovidiu vine la Sibiu la „Vointa”. La Mediaş Bucur i-a initiat in judo pe Barbu Aurel, Ilie Victor, Pop Stefan care la randul lor devin antrenori.
Inaintea perioadei mentionate, l-a Sibiu, Bucur preda ju-jutsu, impreuna cu un sas pe nume Fogălzan (prenume necunoscut) deţinător al centurii negre 3 Dan Ju-jutsu obţinută in Austria. Acesta preda acasă la grupe de cate 6 practicanţi într-o cameră de 5 pe 6 m., pe o saltea de 4 pe 3 m. Printre practicanţi se numărau dr. Crişan Virgil şi Petrişor Niculae, care ajunge instructor şi predă impreuna cu Fogălzan în perioada 1968-1971.
Ovidiu-Nicolae Bucur, prin muncă şi pricepere, transformă Sibiul în unul din cele mai puternice centre de judo din ţară. Intra cu doua echipe de divizia A: Carpaţi Mîrşa, antrenor Petridean şi „Independenţa „ Sibiu, antrenor Marinovici Cristian.
La CSS ”Şoimii” din 1970, pe lângă Ovidiu-Nicolae Bucur, primul instructor a fost Petrişor Nicolae, dupa care apare o intreaga generatie de antrenori: Humă Gheorghe, Turcu Dionisie, Marinovici Cristian, Buzic Ioan, Domnar Ioan, Chindriş Ioan, Creţu Octavian, Nan Eugen, Opriş Eugen, Bibu Dorin, Radu Gheorghiţă, Chioveanu Ionel, Brunchea Gheorghe, Ionaş Ovidiu.
Primul arbitru de judo din Sibiu a fost Petrişor Nicolae.
În Sibiu s-au iniţiat şi specializat în judo: Marius Vizer, Buzic Ioan, Gutău Mircea, Ciupitu Ionică(Adjud), Topliceanu Simion s.a.

Rezultate:

Participări la Jocurile Olimpice:
Radu Daniel – Judo-locul IX;
Baştea Claudiu – Judo – de două ori;
Rezultate la Campionatele Mondiale:
Baştea Claudiu – judo, locul III, juniori(antr. Petrişor şi Domnar);
Rezultate la Campionatele Europene:
Şerban Ilie – judo, locul I şi III, seniori;
Topliceanu Simion – judo, locul II şi III , seniori;
Geană Sebastian – judo, locul II, tineret;
Domnar Ioan – judo, locul III, tineret;
Baştea Claudiu – judo, locul III, juniori;
Caponi Alexandru – judo, 2 x locul III, juniori;

* * *
SATU MARE

Gergely Attila
Pionerul judoului pe meleagurile satmarene este considerat inginerul Schvarczkopf Istvan. Insusind bazele judo-ului in anii studentiei la Timisoara cu Prof. Constantin Bogdan, Scvarczkopf, cunoscut in cercurile de judo ca Pityu bacsi, in timpul vacantelor de vara constitue un cerc de judo si la Satu Mare. Grupul se antreneaza initial in sala de lupte locala iar mai apoi se muta sub conducerea lui Nagy Jeno in sala de sport a militiei de pe str. Kossuth Lajos.
Prima asociatie de judo oficial consemnata in 1971 poarta denumirea de “Olimpia”. Membrii primei echipe sint : Candrea Gheorghe, Fábry Pál, Kiss Lajos, Kiss Adalbert, Kecskés István, Kecskés György, dr. Pataki Ferenc, Soltes Serghei, Stan Constantin . Primul judoka satmarean medaliat la un campionat national a fost juniorul Stan Dumitru care, in 1970, obtine medalia de argint la cat.58 kg. In anul 1972 Scvarczkopf István revine acasa si preia conducerea echipei. In anii ce urmeaza membri echipei sint :Árkosi József, Bran Vasile, Balogh Géza, Bãrbus Ioan, Csatlós János, Koncz Miklós, Medan Stefan, Pék István, Schiop Radu,Tolmács László, Terely Mihály si Varga Iosif . Acestora li se alatura mai tirziu Maksai Ferenc format la cercul de judo de la Casa Pionerilor condus de Nagy Jeno.
Din 1975 asociatia poarta denumirea de AS “Unio” Satu Mare iar antrenamentele se tin la sala de sport a Liceului Maghiar. Noua generatie formata aici are ca memrii marcanti pe Bilt Viorel, Bleiner István, Fusle Vasile, Ioan Demian, Kovács Tibor si Mihalca Gheorghe . Scvarczkopf initieaza si formarea unei grupe de copii in care Csillag Zsolt, Fogarasi Endy, Gnand Gábor, Luczky György, Magoss Attila, Pelcz Attila se initieaza in bazele judoului. Cel mai performant judoka satmarean al acestor ani e Rist István multiplu medaliat si membru al centrului olimpic din Tirgoviste.
In anul 1980 se infiinteaza o sectie de judo in cadrul AS Vointa antrenor fiind Kecskes Gyorgy (instructori Sneider Rudolf, Terely Mihai, Balogh Geza, Kovacs Mihaly). Biga Sebastian obtine prima medalie (bronz 1980) in cadrul Festivalului Pioneresc de Judo iar in 1982 il urmeaza Fórizs Ottó (argint) si Bonea Florin (bronz), Preda Lucian, medaliat cu bronz in cadrul acestei competitii in1985, cucereste titlul de campion national la copii. Dintre judoka de la AS Vointa, Schwarzkopf Eduárd a fost medaliat cu bronz la copii (1987) iar Katona Sándor cu bronz la juniori. Pop Gheorghe transferat ulterior la “Liberty” Oradea obtine medalia de bronz la juniori in 1988.
Káel Melinda pregatita la AS Unio de catre Schwarczkopf Istvan obtine bronz in 1986, iar in 1988 la Sfantu Ghorghe primul titlu de campioana nationala la judo pentru Satu Mare. Preda Lucian concurind ultima data pentru AS Vointa obtine titlul de campion la tineret. In 1994 la Gdansk (Polonia) se consemneaza prima participare a unui judoka din Judetul Satu Mare la un campionat european de senior in persoana lui Hajlag Istvan (60 kg) si Preda Lucian (71kg) legitimati atunci la Dinamo Victoria Bucuresti. Dintre elevii lui Kecskés György Ámik Péter (1996), Bandula Simona (1997) si Cuha Carmen (1999) obtin medalii de bronz la juniori.
Sectia de judo de la SC Unio beneficiaza din 1989 de sala proprie. Dintre elevele lui Kael Melinda plecata de la SC Unio in 1993, cea mai valoroasa judoka poate fi numita vicecampioana de juniori din 1992, Risko Monika.
Fusle Vasile deschide o filiala a AS Unio in comuna Micula in 1984 care mai tirziu se muta in Satu Mare si se transforma in AS Samobil in 1986.
Multi judoka satmareni au obtinut specializarea de profesori de educatie fizica si antrenori de judo dintre acestia amintim pe Igna Ramona (Unio), Gergely Attila, Katona Sándor, Óbis Zoltán (Vointa), Cicioc Sergiu (Samobil) si Holzberger Norbert (Carei) Igna Ramona a obtinut in 2007 si gradul de arbitru international in judo.

* * *
MARAMURES

Borsa

Material redactat de Chirila Alexandru pe baza datelor furnizate de Sosneac Ludovic, Deer Elemer si Csep Dezideriu

Absolvent al Institutului de Arte Plastice Sosneac Ludovic este primul care preda tehnici de judo in Borsa in perioada 1968- 1969. Sosneac Ludovic s-a initiat in judo in perioada 1966-1967 la Arad fiind elev al lui Botez Mihai. Sosneac formeaza primii instructori de judo, dintre acestia cel care a facut cariera in Borsa si Baia Borsa este Deer Elemer, care dupa plecarea acestuia la Baia Mare creaza o sectie puternica de judo la A.S. Minerul. In 2007 Deer Elemer infiinteaza sectia de judo la Clubul Spotiv Orasenesc Borsa.

Baia Mare

Material redactat de Chirila Alexandru pe baza datelor furnizate de Vasile Selincean, Csep Dezideriu, Susneac Ludovic si Chindris Ioan

Sosneac Ludovic se muta de la Borsa la Baia Mare in 1970 unde infiinteaza o sectie de judo la Baia Sprie si mai apoi infiinteaza A.S. Vointa din Baia Mare. In perioada 1973 1976, Teasca Costel infiinteaza o sectie la Casa Pionierilor din Baia Marea.
Doi sportivi foarte valorosi din zona Transilvania, absolventi ai Facultatii de Educatie Fizica si Sport din Cluj, componentii divizionarei “A” de la “U” Cluj Pop Nicolae si Csep Dezideriu sunt repartizati la Baia Mare unde Pop Nicolae ocupa postul de Antrenor la “Vointa” Baia Mare intre 1975 si 1984 iar Csep Dezideriu este angajat la “Metalomin” Baia Mare.

In 1982 este repartizat la Baia Mare inginerul Vasile Salincean care se califica ca si instructor sub indrumarea profesorului Pop Nicolae. Dupa plecarea lui Pop Nicolae la catedra, locul sau la “Vointa” este preluat de Vasile Salincean.

Din 1988 din initiativa presedintelui CSM Baia Mare, prof. Campean Liviu se infiinteaza o puternica sectie de judo in cadrul clubului prin transferarea sportivilor de valoare de la Vointa, si Metalomin.

CSM Baia Mare functioneaza prin tehnicienii Vasile Salincean 1989-1992, Pop Vasile 1992-2008 si Pop Dan Alin 2004-2008.
Perioada CSM este o perioda fasta pentru sportul baimarean cand se obtin rezultate la toate nivelurile, copii, juniori si seniori, atat la nationale cat si la Balcaniada, Jocurile Francofone, Mica Olimpiada, Campionate Europene si Campionate Mondiale, furnizand sportivi valorosi Centrelor Olimpice.

* * *
BISTRITA-NASAUD
Material redactat de Chirila Alexandru pe baza datelor furnizate de Bodea Vasile
Emil Sandor

In anul 1972 au luat fiinta primele doua sectii de Judo la Bistrita, A.S. Victoria Bistrita sectie pe langa Casa Armatei, condusa de lt. Marginean Nicolae, care era si arbitru republican la vremea aceea si A.S. Rapid Bistrita condusa de instructor ing. Sabau Radu. Margineanu Nicolae s-a initiat in judo la Scoala de ofiteri de la Pitesti in timp ce Radu Sabau s-a initiat in judo in timpul studentiei la Brasov. Aceste doua sectii de Judo au functionat intre anii 1972-1976 cu competitii pe plan local care aveau pe vremea aceea o mare priza la public salile de sport unde se desfasurau meciurile fiind arhipline.
In anul 1976 aceste doua cluburi s-au desfintat, o mare parte dintre sportivii celor doua sectii lasandu-se de Judo.O mica parte dintre ei printre care Ivan Radu, Bota Emil, Mati Nocolae, Craciu Adrian, Pop Nicolae, Bodea Vasile, au continuat fiind preluati de instructorul Muresan Nelu care a infiintat in anul 1976, o noua sectie de Judo la C.S. Gloria. In 1978 conducerea clubului C.S. Gloria la trimis pe capitanul echipei de Judo, Bodea Vasile la scoala de antenori de la Bucuresti. Acesta a terminat scoala de antrenori in anul 1979 si a infintat la C.S. Gloria doua grupe de copii si juniori, din care foarte multi au urcat pe podiumurile diferitelor categorii de greutate si intrand in componenta loturilor nationale.
In anul 1981 sectia de Judo a fost transferata de la C.S. Gloria la A.S. Viitorul C.P.L. unde a activat zece ani, perioada in care s-au obtinut rezultate notabile, mai multi campioni nationali ,printre care amintim pe : Pop Danut, Moldovan Radu, Moldovan Viorel, Pop Ioan, Moldovan Angela, Savu Nicolae , Pop Radu, Magda Sergiu, Magda Florin. In 1988 A.S. “Viitorul” C.P.L. promoveaza in divizia A. Cel mai bun rezultat al unui sportiv bistritean la obtinut Pop Danut, participand la Jocurile Olimpice Barcelona 1992 locul VII,la cat. 65 de kg.
Dupa Revolutie, in anul 1991 Combinatul de Prelucrare al Lemnului a intrat in lichidare si Sectia de Judo Viitorul C.P.L se desfiinteaza. O mica parte dintre sportivi au trecut la A.S.”Drumarul” Bistrita, sectie infintata in anul 1989 avandu-l instructor pe Pop Ioan.
Cel mai bun produs al A.S. “Drumaru” estre sportiva Catuna Andreea, in prezent componenta a lotului Olimpic de Judo al Romaniei. Tot in aceasta perioada s-a infintat si Clubul de Judo “Netex” Bistrita, instructor Rusu Mihai, cel mai bun produs al Clubului de Judo “Netex” fiind sportivul Rusu Cezar Campion National si European de Cadeti.
Dupa o pauza prelungita de zece ani, in anul 1992, antenorul Bodea Vasile revine si impreuna cu ing. Emil Sandor practicant si iubitor al Judo-ului, Moldovan Radu instructor si fost sportiv si Pop Ioan instructor Judo infiinteaza un club privat cu denumirea : “CLUBUL DE JUDO SI ARTE MARTIALE BISTRITA”.
* * *
COVASNA

Targu-Secuiesc

Material redactat de Chirila Alexandru pe baza datelor furnizate de Veres Laszlo

Intre 1981-1989 functioneaza o sectie de judo in cadrul A.S. „Metalul” Targu-Secuiesc
cu doi antrenori:
- intre 1981-1985 Szocs Ervin, un elev al regretatului Tancos Gall Josef; - intre 1985-1989 Borbath Sandor un elev al lui Szocs Ervin.

Intre 1989-1993 I.E.L.I.F. Targu-Secuiesc afiliaza o sectie la FRJ avand ca antrenor pe profesorul Veres Laszlo, elev al lui Szocs Szilvester si Albert Daniel de la Miercurea Ciuc.In 1993 din motive financiare sectia de judo se desfiinteaza.
Intre 1996-2000 Szocs Ervin si Veres Laszlo activeaza in cadrul A.S.”Metalul” Targu-Secuiesc.

Din 2000 pana in prezent singura sectie care functioneaza in Targu-Secuiesc este CSS -Liceul Teoretic “Nagy Mozes” cu profesorul Veres Laszlo. Clubul are 2 titluri de campioana nationala pe echipe la U13 si U15 si 35 de medalii la Campionatele Nationale de judo la diferite categorii de varsta, avand in prezent 3 sportivi in lotul national de cadeti si totodata are 2 participari la Campionatele Europene de Cadeti.

* * *

SFANTU-GHEORGHE

Material redactat de Chirila Alexandru pe baza datelor furnizate deVeres Laszlo

In Sfantu Gheorghe au existat incepand din 1981 trei asociatii sportive cu sectii de judo, conduse de antrenori se pare autodidati:
1981-1993 A.S. „Autosport”, antrenor Vancsa Attila
1981-1993 A.S. „Electro”, antrenor Beke Tibor
2000-2008 A.S.”Agro”, antrenor:Fabian Levente elev al lui Vancsa Attila

* * *

SALAJ

Radics Stefan

Primele noţiuni de judo au ajuns în Sălaj datorită ofiţerului de MFA Orosz Gheorghe. Din păcate nu mai ştim nimic despre el. A fost transferat în Sălaj în anul 1968-69. Gheorghe Orosz a format o grupă de judo la Şcoala Generala „Simion Bărnuţiu” din care au facut parte luptători, gimnaşti etc. În această grupă a început judo-ul şi Radics Stefan.
După plecarea lui Orosz Gheorghe până în anul 1974 grupa a fost condusă de Varga Iosif venit din Satu Mare ( probabil „Unio” Satu Mare).
În anul 1974 a revenit la Zalau, Radics Ştefan, care între timp a trecut pe la asociaţiile Straja Oradea, (unde a obtinut carnetul de instructor judo) făcând antrenamente cu Ghiţa Lucian şi la ASA Tg. Mures .
A infiinţat o secţie de judo la „Victoria” Zalau, „Armatura” Zalau , apoi la „Elcond” Zalau in 1979. Bugetul foarte restrans al asociatiei nu a permis infiintarea unei echipe puternice, sportivii participand numai in campionatele individuale. Nume mai cunoscute fiind Marian Levi, Hadade Sorin, Tout Valer si Ghambutan Radu, care a ajuns mai tarziu la Steaua Bucuresti.
In centrul minier Sarmasag s-a format asociatia sportiva “Atletic Sarmasag “, care s-a transformat mai apoi in “Minerul Sarmasag” , infiintat de dl. professor de fizica, pe urma director adjunct Avram Gavris. Asociatia a functionat pana dupa revolutie cu foarte multi sportivi de la liceul minier. Mai tarziu a fost ajutat de cel mai valoros elev, Muste Nicolae, decedat in 2007.
La Jibou, Huzonyi Marinel a constituit un centru la Casa Pionerilor, pe care l-a preluat apoi Benone Olaru ( medaliat la C.E. 1979 Miskolt, Ungaria). Sectia a functionat 6-7 ani, pana dupa revolutie, dand sportivi valorosi , mai ales la caregorii de greutate mari.
Un elev de la Sarmasag, Marinel Dragos a infiintat o grupa de judo la Palatul Copiilor, prin 1992, care a functionat pana in anul 2000, atragand elevi de la liceul din localitate.
In Zalau , din cauza privatizarii intreprinderii sponsorizatoare (1993-94) “Elcond”-ul nu a mai avut sustinere financiara. Sectia de judo a functionat doar pe plan local nemaiparticipand la competitii. S-a pus accent mai mare pe Karate Kyokushin, unde s-au realizat mai multe rezultate notabile (costuri cu mult mai mici, concursuri intr-o singura zi, echipe formate din trei sportive, etc).
In anul 2003, pe langa S.C. “Vidalis”Impex SRL , s-a infiintat Clubul Sportiv “Vidalis”, antrenor si vicepresedinte Radics Stefan, iar presedintele clubului fiind dl. Viorel Stanca. S-a pornit cu mult entuziasm, mai ales cu sportivii veterani care nu au avut ocazia sa participle la multe competitii pana la aceasta data.Clubul are sectii de Judo, Karate Kyokushin si Sportul pentru toti.

* * *

HUEDIN

Perte Ioan

Avand convingerea ca voi gasi un teren complect virgin in privinta Judoului, am pornit inca din Bucuresti, de la repartitia in imvatamant, in momentul absolvirii I.E.F.S. din septembrie 1980 cu un elan nemaintalnit.
Am gasit ceea ce speram sa fie. O lipsa totala de cunostinte in randul copiilor si a tinerilor, despre aceasta disciplina sportiva. Dar in luna decembrie 1980 convingerile mi-au fost risipite.
Radu Sabo, unul dintre primii initiati in aceasta disciplina sportiva imi confirma ca a mai existat o initiativa palida de introducere a acestui sport in orasul Huedin in anii 1970-1973, de catre profesorul de Educatie Fizica, Cadariu Vasile. In lipsa unei baze materiale adecvate nu a dainuit prea mult si a ramas fara finalitate. Tinand cont de faptul ca in 1968 s-a infiintat Federatia Romana de Judo, la Huedin a demarat aceasta activitate la numai 2 ani, ceea ce este de apreciat.
In mod voluntar in luna noiembrie 1980 incepe activitatea de Judo, sub forma de colectiv sportiv, la insistentele profesorului Ioan Perte si cu acordul conducerii Scolii Generale Huedin sub directia profesorului Florea Ioan.
Baza materiala – inexistenta, saltele – mutate de la Clubul Sportiv “U”Cluj, Sala de antrenament – sala de sport Scoala Generala Huedin.
Sectia de Judo, isi incepe activitatea cu un numar de cca. 16 elevi de diferite varste. In primavara anului 1981 ne stabilim sediul la Casa Tineretului, etajul I din strada Avram Iancu numarul 41 unde functionam si in prezent.
In primavara anului 1981 este acceptata si afiliata pe langa C.S.S. “Pionierul” Cluj. Baza mareriala imbunatatita cu saltele tip Sighet- in total 48 de bucati, prelata, Chimonouri de diferite marimi.
Incepind cu anul scolar 1981-1982, Inspectoratul Scolar Judetean Cluj, aproba infiintarea cercului de Judo, cu un numar de 6 ore saptamanal, cuprinse in catedra. In toamna anului 1983 i-a fiinta filiala Huedin a Casei Pionierilor si Soimilor Patriei Cluj Napoca.
In anul 1984 se infiinteaza Asociatia Sportiva “Forestierul” Huedin tot la initiativa profesorului Ioan Perte, cu copul de a prelua sportivii formati la “Pionierul” si a asigura conditii de participare in concursurii la nivel de seniorii. Se fac duble legitimari C.S. “Pionierul’- A.S. “Forestierul” Huedin. Baza mareriala se imbunatateste pentru ambele sectii prin bugetul asigurat anual de Uniunea Generala a Sindicatelor din Romania. Se reinoieste suprefata de lupta cu un set de saltele de cca. 80 mp din burete si o prelata din panza cauciucata.
Anul 1986 ne gaseste cu o echipa de juniori atat la masculin cat si la feminin. In vederea consolidarii echipelor ne permitem sa infiintam o filiala de Judo pe langa Casa Tineretului din Cluj, instructor fiind d-ul Rusu Dinu. Anul 1992 na aduce marea satisfactie de a devenii independenti sub denumirea de Clubul Sportiv Scolar “Invincibilii” Huedin. Incepand cu acest an rezultatele vor fi notificate la FRJ cu precizarea HUEDIN, fara a mai fi centralizate si evidentiate pentru C.S.S. “Pionierul” Cluj. Pe parcursul cursul Anilor au fost legitimate un numar de 148 de sportive. Unii au ramas la statutul de legitimati primar, iar altii au stabilit o vechime apreciabila in cadrul C.S.S. Clubul Copiilor Huedin, iar altii au continuat activitatea la alte cluburi sportive, unele chiar de inalta performanta. Printer aceste a putem enumera C.S. Dinamo Bucuresti, “U” Cluj, C.S.M. Cluj, Liberty Oradea.
Tehnicienii care au condus destinele judoului sectiei C.S.S. Clubul Copiilor Huedin sunt urmatorii:
Prof. Perte Ioan – 1980 – 1999
Prof. Eger Eniko – 1999 – 1999
Prof. Campianu Alin – 2000 – 2003
Prof. Perte Ioan – 2003 – si in present.

* * *

FAGARAS

Material redactat de Chirila Alexandru pe baza datelor furnizate de Dragos Vichente si Candulet Gheorghe

In orasul Fagaras judo-ul incepe cu inginerul Gujba Gheorghe care in studentie a invatat cateva tehnici de judo de la studenti straini si de la targu-muresanul Costea Dumitru care pentru o perioda a fost detasat la Fagaras. Costea Dumitru a fos initiat in judo in timpul serviciului militar de catre Ghita Lucian. Gujba si Costea infiinteaza pe langa A.S. “Progresul” o sectie de judo care a functionat in perioada 1968-1972.
In perioada 1972-1976 Gujba si Costea muta activitatea sportiva de la “Progresul” la A.S.”Azurii” asociatia sportiva a Grupului Scolar de Chimie din Fagaras. Este o perioada de acumulari care se finalizeaza in 1975 cu intrarea in divizia “A” a echipei fagarasene. Pentru a rezolva si problema pepinierii in Fagaras, Gujba Gheorghe si Dragos Vichente infiinteaza o sectie de judo in cadrul Scoli Sportive din localitate.
In 1976, echipa divizionara “A” este preluata de Combinatul Nitramonia, iar sectia de judo simte aceasta schimbare, devenind prima echipa profesionista din Romania, cu sportivi cu scoatere din productie, care beneficiau de lociunte, supraalimentatie, deplasari in strainatate. Mai mult chiar, Nitramonia a fost prima echipa care tine sportivi pe cheltuiala sa la lotul national al Romaniei, beneficiind de cea mai buna instructie. Astfel au Aparut sportivi ca Centiu Iulian, Dusa Vichente, Arsenoiu Ion, Delcea Cornel, Anton Vasile si, prima medalie de aur aul judo-ului romanesc, Nicolae Vlad.
Posibilitatile materiale ale clubului fac posibila si transferarea unor sportivi foarte valorosi din tara care fac cariera la “Nitramonia”. Cel mai bun exempu in acest sens fiind Fratica Mircea care reuseste sa obtina pentru acest club si pentru Romania o medalie de bronz la C.E. Viena 1980, titlul de campion la C.E 1982 de la Rostock in si o medalie de bronz la J.O. 1984 Los Angeles.
In 1978 Candulet Gheorghe un elev de al lui Ghe. Gujba dar care mai beneficiaza si de instructia lui Burlan Viorel, in urma absolvirii IEFS Bucuresti este repartizat la Scoala Sportiva, in present Clubul Sportiv Scolar unde preda si in present.
Dupa Revolutia din 1989 aceasta se prelungeste si la nivelul Clubului “Nitramonia” unde intr-o sedinta de alegeri Centiu Iulian si Fratica Mircea preiau conducerea sectiei de Judo. Din pacate in ani urmatori multi sportivi de elita ai clubului se stabilesc in Italia si Germania, iar clubul pierzandu-si suportul financiar al combinatului se dizolva.

* * *

* * *

IASI

Prof. Constantin Bordea

Judo-ul ca sport a aparut in Iasi ca urmare a activitatii si pasiunii unor grupari studentesti atrase de noutatea si spectaculozitatea acestei discipline.

Conform declaratiilor celor care au dorit sa se initieze si sa cunoasca tainele judo-ului, perioada pioneratului in aceasta disciplina a inceput intre anii 1966-1970 odata cu aparitia unor nuclee studentesti pe langa Universitatea A.I. Cuza, Institutul de Medicina si Farmacie, Institutul Politenic, Institutul Agronomic, functie de locatiile disponibile pentru desfasurarea activitatii (sali de antrenament) si a participantilor care doreau sa practice acest sport.

In cadrul Universitatii cel care a initiat aceasta activitate a fost Prof. univ. Luca Gheorghe in anul 1967. Dintre practicanti in prima faza au fost studentii de la Institutul de Educatie Fizica si Sport: Bordea Constantin, Popescu Petre, Arginteanu Nicolae si Pascu Mircea iar ca instructor Purtuc Mircea, student, la stomatologie (IMF Iasi).
Dupa o serie de demonstratii efectuate la baza IEFS, aceasta grupare s-a marit prin venirea unor pasionati si doritori sa practice judo-ul dintre care amintim:Tistu Constantin, Alexandroaie Mihai, Tichindeleanu Pompiliu, Enciu Petru, Puiu Dumitru, Bogdan Ion si altii. Datorita popularizarii acestei discipline si acumularilor tehnice a crescut numarul practicantilor fapt ce a dus in anul 1967 la infiintarea sectiei de judo in cadrul Clubului Sportiv Universitatea Iasi.

Au fost organizate competitii neoficiale la Roman, Focsani, Falticeni, Onesti avand ca adversari pe Metalul Roman, Spartac Focsani, Trotusul Gh. Gh. Dej si ”Straja” de la UM Falticeni, iar dupa infiintarea Federatiei Romane de Judo in 1968 sportivii de la Universitatea ieseana au participat la primele competitii oficiale.

Spre sfarsitul anului 1968 la conducerea sectiei universitare a venit doctorul neurochirurg Izu Schachter, iar dupa 1969, lect. univ. Spineanu Ion, cadru didactic la IEFS.

La IMF, in anul 1967, sub indrumarea instructorului Izu Schachter s-a constituit un grup in care au practicat judo-ul studenti si amatori printre care amintim: Dan Galea, Mârţu Dan, Datcu Mihai, Mihailescu Cornel, Cretu Ovidiu, Spiridon Cretu, Mihai Cretu, Lungu Gheorghe, Nechita Eugen, Gherghescu Mihai, Nicuta C, Amalinei Mihai ,Butureanu Stefan si altii. Dupa o perioada de timp a venit ca sportiv si instructor Purtuc Mircea.

Mentionam si contributia adusa de conf. univ. Gherghisan D. din partea Catedrei de Educatie Fizica din cadrul IMF Iasi in desfasurarea activitatii de initiere si promovare a judo – ului.

Din discutiile avute cu d-l conf. univ. Hutanu Constantin, de la Catedra de Educatie Fizica si Sport a Institutului Politehnic Iasi, reiese sprijinul important avut de acesta in desfasurarea activitatuii nucleului de studenti doritori sa practice judo-ul (1967-1970). Printre altele, a oferit si chimonouri cumparate din fondurile catedrei de educatie fizica si sport.

In legatura cu activitatea de la IPI, profesorul metodist Racoti Marcel, afirma ca sectia de judo din cadrul Clubului Sportiv Politehnica Iasi a fost constituita, in decembrie 1974, prin transferul sectiei de performanta, divizia A, de la CSS Unirea Iasi iar Lascu Vlad Grigore a activat in cadrul nucleului de studenti de la IPI. In paralel continua activitatea de initiere in judo in cadrul catedrei de Educatie Fizica si Sport IPI, condusa de studentul Vasilas Gheorghe, actiune independenta de sectia de performanta a clubului CS Politehnica Iasi.

In 1969 C.S. Nicolina Iasi a afiliat la F.R.judo sectia de judo seniori formata prin transferul celor mai valorosi studenti sportivi de la I.M.F., oferind o sustinere materiala pentru pregatire si participare in competitii. Nominalizam pe cativa dintre acestia: Lungu Gheorghe, Nechita Eugen, Gherghescu Mihai, Mihailescu Cornel, Nicuta C., antrenor si sportiv Cretu Ovidiu.
La inceputul anului 1969 s-a infiintat prima Comisie Judeteana de judo avand urmatoarea componenta: Presedinte Izu Schachter, secretar Tistu Constantin, membrii Bordea Constantin, Luca Gheorghe, Purtuc Mircea, Lascu Vlad Grigore.

In acelasi an au fost confirmati ca instructori patru absolventi ai cursului de judo organizat de FRJ si Ministerul Invatamantului: Hutanu Constantin, Spineanu Ion, Iliescu Mony, Gherghisan N., cadre didactice din invatamantul superior de la IPI, Univ A.I.Cuza, Inst. Agronomic, IMF.

In urma sustinerii examenului de antrenor in anul 1969, Bordea Constantin, Tistu Constantin, Izu Schachter, Popescu Petre, Arginteanu Nicolae, Purtuc Mircea au fost confirmati ca antrenori.

La 1 septembrie 1969 s-a infiintat sectia de judo juniori din cadrul CSS Unirea Iasi avand ca antrenor pe prof. Bordea Constantin. Tot in septembrie 1969 ia fiinta sectia de judo seniori TEROM Iasi, avand ca antrenor pe Tistu Constantin si mai tarziu Panzaru Vasile.

Conform planului de masuri al Comisiei judetene de judo se organizeaza in anul 1970 un curs de formare arbitri la FRJ la care au promovat urmatorii: Tistu Constantin, Bordea Constantin, Tichindeleanu Pompiliu, Cretu Ovidiu, Purtuc Mircea, Pascu Mircea, Lascu Vlad Grigore.

Anul 1971 marcheaza patrunderea Iasului in circuitul inaltei performante in judo prin obtinerea primului titlu de campioana de juniori pe echipe, antrenor Bordea Constantin, si la seniori sportivul Panzaru Radu, obtine locul 3 la cat. open, antrenor Tistu Constantin.
In septembrie 1972, prin desfiintarea sectiei de la Nicolina Iasi, o parte dintre sportivi au fost transferati la clubul Agronomia Iasi.

CSS Unirea Iasi din 1969 si ulterior CS Politehnica din 1974, au reprezentat in continuare sub conducerea prof. Bordea Constantin doua structuri sportive cu rezultate deosebite pe plan national si international cu foarte multi sportivi ai loturilor nationale de juniori si seniori. Printre cei mai reprezentativi amintim pe: Mihalache Toma, Anitoaie Petre, Naftica Costel, Moraru Ion, Hazincop Adrian, Sauciuc Costel, Pascal Mihai, Luca Mihai, Coteanu Cristinel, Nechifor Dumitru, Toma Stefan, Zaharia Marcel, Ion Ene Mircea, Chirazi Marin, Ciobanu Marius, Stanulet Gabriel, Maftei Marius, Comanescu Nicolae, Mardarasevici Gabriel, Canschi Giani, Prisecaru Ion, Ciocoiu Mihail, Spatarel Eugen, Chelariu Flavia, Tolea Ana Maria, Sidor Iuliana si altii.

Mentionam activitatea depusa in aceasta perioada de catre Ovidiu Cretu ca sportiv iar ca antrenor prin depistarea si initierea unor juniori (Ion Ene Mircea, Hudac Viorel, Butureanu Stefan), sportivi care intre 1970 – 1971 au fost promovati la sectia de performanta a CSS Unirea Iasi (antrenor Bordea Constantin).

In anul 1973 echipa de juniori a CSS Unirea Iasi a promovat in Divizia A, si timp de 24 de editii (ani) a activat in acest esalon avand ca antrenor pe prof Bordea Constantin. Pentru a avea continuitate si la nivel de seniori in anul 1974 echipa a fost transferata la CS Politehnica Iasi infiintandu-se astfel sectia de judo seniori de inalta performanta unde activeaza si in prezent.

In anul 1974, Panzaru Vasile preia conducerea sectiei de judo Terom ca antrenor, iar Tistu Constantin este numit la conducerea Colegiului de arbitri din cadrul comisiei judetene participand activ la solicitarile FRJ.

Ca o caracteristica a activitatii desfasurate in acea vreme a fost sistemul piramidal aplicat. Angrenarea sportivilor cu rezultate bune in activitatea de depistare si initiere a rezolvat intr-o oarecare masura continuitatea practicarii judo-ului si in acelasi timp motivarea lor prin angajare ca instructori, antrenori sau ca studenti.(Sauciuc Costica, Moraru Ion, Toma Mihalache, Hazincop Adrian, Pascal Mihai, Arustei Valeriu, Grosu Florin, Perdun Iulian, Budaca Angela).

Existenta colaborarii permanente intre CS Unirea si CS Politehnica prin dubla legitimare a eliminat pierderile de sportivi asigurand trecerea de la juniori la seniori. Finalizarea studiilor de catre o serie de sportivi a facut posibila angajarea lor in cadrul CSS Unirea Iasi ca antrenori – profesori la catedra de judo unde activeaza si in prezent cu rezultate foarte bune.

In continuare vom prezenta nominal pe cei mai reprezentativi antrenori, sportivi, presedinti de sectie, arbitri, care si-au adus contributia de-a lungul celor 40 de ani la dezvoltarea judo-ului iesean.

Prof. Bordea Constantin
– Prof. Educatie-Fizica si Sport, absolvent IEFS Iasi 1969 si ICEF Bucuresti 1974.
– Lector univ. dr. la catedra de Educatie Fizica si Sport a Univ. Teh. Gh. Asachi Iasi.
– Antrenor emerit din anul 1993.
– Antrenor la lotul national de juniori 1972 – 1974.
– Doctoratul in Stiinte ale Educatiei, in Republica Moldova in anul 2000
– Centura neagra 5 dan.
– Total medalii obtinute sub conducerea sa in calitate de antrenor, in perioada: 1969 – 2004:
- 470 (locurile I, II si III) in campionate interne;
– 80 in competitii internationale.

Ing. Tistu Constantin
- Absolvent al Facultatii de Mecanica, sectia Instalatii in Constructii
- A inceput sa practice judo din anul 1967 in cadrul clubului sportiv Universitatea Iasi
- In anul 1969 a infiintat sectia de judo – A.S. TEROM Iasi desfasurand activitate ca
antrenor pana in anul 1974
- Arbitru categorie republicana
- Membru al comisiei judetene de judo 1969 – 1986, indeplinind functia de secretar
- Centura neagra 3 DAN

Prof. Toma Mihalache
– Absolvent IEFS Bucuresti
– Studii de specialitate: masterat in management
– Maestru international al sportului
– A inceput sa practice judo-ul din timpul liceului in anul 1971, sub indrumarea
profesorului Bordea Constantin, obtinand 10 titluri de campion national
– Intre anii 1976 – 1978 a fost angajat ca antrenor judo in cadrul CSS Unirea Iasi
– Centura neagra 4 DAN.

Naftica Costel
- Absolvent al facultatii de Studii Economice Iasi
- A inceput sa practice judo-ul in anul 1970 sub indrumarea prof. Bordea C.
- Maestru al Sportului
- Antrenor al A.S. “Fortus” Iasi
- Centura neagra 3 DAN

Prof. Moraru Ioan
- Absolvent FEFS Iasi si IEFS Bucuresti in 1995
- Profesor educatie fizica, din anul 1978 angajat la CSS Unirea Iasi ca profesor la
catedra de judo
- Este printre primii sportivi selectionati la CSS Unirea Iasi, sectia judo, de catre
prof. Burdea Constantin, a facut parte din “generatia de aur” a Iasului
- A fost primul campion national la judo al Iasului (1972), fiind multiplu medaliat
la campionatele nationale si internationale la individual si pe echipe, juniori
(1972 – 1973 – 1974), seniori loc II 1973
- Antrenor la lotul national in perioada 1983-1984 si 1994-1995
- A activat in conducerea FRJ ca presedinte interimar si director tehnic.
- Centura neagra 3 DAN

Prof. Hazincop Adrian
- Absolvent IEFS Bucuresti, 1995
- A inceput sa practice judo din anul 1969 sub indrumarea prof. Bordea C.
- Dupa absolvirea facultatii a fost angajat ca profesor intre 1980 – 1991 in cadrul
catedrei de judo a CSS Unirea Iasi
- Este multiplu medaliat la campionatele nationale de juniori si seniori
- A fost selectionat in lotul national de juniori (1972 – 1973 – 1974)
- Sub indrumarea sa echipa de senioare AS Vointa – CSS Uirea Iasi a obtinut
titlul de campioana a Romaniei la senioare in anul 1991;
- Centura neagra 2 DAN

Antr. Luca Mihai
- profesia: antrenor judo CSS Unirea Iasi;
- practica judo-ul din anul
- A fost component de baza a echipei de divizia A seniori a CS Politehnica Iasi
- Centura neagra 1 DAN

Prof. Hudac Viorel
- Absolvent I.E.F.S.
- Angajat ca antrenor judo la CSS Suceava, iar din 1982 este incadrat ca profesor
titular la catedra de judo la CSS Unirea Iasi
- Din 1995 este director al clubului CS Unirea Iasi
- Vicepresedinte al comisiei judetene de judo
- Arbitru de judo ctg. I
- Centura neagra 1 DAN

Ing. Mardarasevici Gabriel
- Absolvent al Facultatii de Electrotehnica
- Ppresedinte de onoare CSS Politehnica Iasi
- A fost component de baza in cadrul diviziei A seniori echipe la CSM Borzesti si
Politehnica Iasi
- Sponsor al sportivilor judoka din Iasi
- Centura neagra 2 DAN

Ing. Prisecaru Ioan
- Absolvent al Facultatii de Electrotehnica
- Presedinte de onoare al sectiei de judo CS Politehnica Iasi
- Fost sportiv de performanta, medaliat la campionatele nationale de seniori si
component al lot divizia A seniori CS Politehnica Iasi
- Sponsor si sustinator material al sportivilor judoka din judetul Iasi
- Centura neagra 2 DAN

Canschi Giani
- Absolvent al Facultatii de Stiinte Economice – Iasi
- Presedinte de onoare al sectiei de judo Politehnica Iasi
- A inceput sa practice judo la Roman cu antrenorul Serban Vasile din anul 1977
- Sponsor si sustinator material al sportivilor judoka din Iasi
- Centura neagra 2 DAN

Prof. Chirazi Marin
- Absolvent al FEFS – Iasi
- Este conf. univ. dr. la FEFS Iasi cu specializare judo
- Din anul 2008, Decan al Facultatii de Educatie Fizica si Sport Iasi
- A inceput sa practice judo la Barlad sub indrumarea antrenorului Arghir Gheorghe
- Centura neagra 2 DAN

Prof. Pascal Mihai
- Absolvent al Facultatii de Educatie Fizica si Sport – Iasi
- Practica judo-ul din 1971 la CSS Unirea Iasi, antrenor prof. Bordea C.
- Sportiv categoria a-I-a, medaliat la campionatele nationale si internationale
- Angajat antrenor la CSS Unirea Iasi din anul 1991
- Centura neagra 2 DAN

Prof. Arustei Valeriu
- Absolvent ANEF 1992
- Angajat ca profesor la CSS Unirea Iasi 1985;
- Practica judo in cadrul CSS Unirea Iasi avand ca antrenor prof Bordea C.
- centura neagra 1DAN

Panzaru Vasile
– Tehnician chimist angajat la CFS Iasi
– A inceput sa practice judo in anul 1968 la Dinamo II cu antrenor Barjica si Marinescu
– Din anul 1969 activeaza in cadrul sectiei de judo Terom Iasi, antrenor Tistu Constantin
- Arbitru categoria I
- Centura neagra 1 DAN

Prof. Stanulet Gabriel
- Absolvent al FEFS Iasi;
- A inceput sa practice judo la Galati sub indrumarea prof. Ion Ene Mircea fiind transferat
la Iasi in anul 1987
- A participat ca titular campionat national divizia A la CS Politehnica Iasi si la CS
Dinamo Brasov
- Centura neagra 3 DAN

Ing. Cretu Ovidiu
- Absolvent Facultatea de Mecanica Iasi
- A contribuit ca sportiv si instructor la aparitia judo-ului Iasi in anul 1967
- Fost component al C.S. Politehnica Iasi din 1975
- A instruit si pregatit sportivi in cadrul clubului “Nicolina” si “Agronomia” Iasi
- Centura neagra 1 DAN

Dr. Butureanu Stefan
- Absolvent al I.M.F. Iasi – Prof. Dr. in medicina
- A practicat judo din anul 1967 in cadrul gruparii de la I.M.F. sub indrumarea dr.
Schacter Izu, conf. Gherghisan Dumitru, Purtuc Mircea, Cretu Ovidiu

- Sustinator al activitatii de performanta in judo la nivel de juniori si seniori in Municipiul
Iasi
- Centura neagra 1 DAN

Dr. Alexandroaie Mihai
- Absolvent Facultatea de Medicina Veterniara
- A inceput judo in cadrul clubului sportiv Universitatea Iasi in anul 1967 impreuna cu
Bordea Constantin si Purtuc Mircea
- A participat la primele competitii oficiale desfasurate dupa infiintarea federatiei
- Dupa absolvirea facultatii a promovat judo-ul ca sportiv si antrenor in judetul Suceava
- Centura neagra 1 DAN

† Golaescu Constantin
- A practicat judo in timpului stagiului militar, iar ca sportiv a activat in cadrul AS Terom
Iasi antrenor Tistu Constantin si ulterior la Politehnica Iasi
- A fost unul dintre primii judoka de performanta din Iasi
- Component de baza la AS Terom si CS Politehnica Iasi in campionatele nationale de
seniori individual si pe echipe
- Arbitru categorie republicana
- Centura neagra 2 DAN

Ing. Largu Constantin
- Absolvent facultatea de Electrotehnica
- A fost sportiv categoria I legitimat la CSS Unirea Iasi si Poli Iasi, antrenor Bordea C.
- Antrenor copii si juniori la Nasaud jud. Bistrita
- Arbitru judo categorie continentala
- centura neagra 1 DAN

Ing. Comanescu Nicolae
- Absolvent Fac. Elecrtotehnica si Matematica
- Practica judo-ul din anul 1972 fiind selectionat de antrenorul Sauciuc C.
- In 1974 a fost promovat la sectia de performanta a prof. Bordea Constantin
- Component al lotului divizia A, CS Politehnica Iasi;
- Sustinator material al sportivilor judoka din Iasi
- Centura neagra 1 DAN

Ing. Coteanu Cristinel
- Absolvent Facultatea Agronomie – Iasi
- A practicat judo din anul 1970 sub indrumarea prof. Bordea Constantin
- A facut parte din lotul national al Romaniei intre anii 1975 – 1976
- Centura neagra 1 DAN

† Mihalache Ion
- Tehnician fabrica de mobila – Iasi
- A inceput sa practice judo sub indrumarea Bordea Constantin, fiind printre primii
sportivi care a obtinut titlul de campion national la copii de la CSS Unirea Iasi
- A fost convocat la lotul national de juniori si seniori
- A participat la CN echipe divizia A fiind titular la CS Politehnica Iasi
- Centura neagra 1 DAN

Ing. Lazan Alexandru
- Absolvent facultate de Constructii
- Apracticat judo-ul la CSS Unirea Iasi si CS Poli Iasi, antrenor Bordea Constantin
- A fost titular in cadrul CN divizia A seniori
- Este membru in biroul sectiei de judo Poli Iasi
- Sponsor si sustinator material al judo-ului iesean
- Centura neagra 1 DAN

Prof. Grosu Florin
- Absolvent FEFS Iasi
- A practicat judo fiind selectionat de catre prof. Hudac Viorel
- Component al sectiei de judo CS Poli Iasi cu participare la CN echipe seniori divizia A
- Arbitru judo ctg. I angajat ca profesor – antrenor la CSS Unirea si CS Politehnica Iasi
- Centura neagra 1 DAN

Ing. Nechifor Dumitru
- Absolvent Facultatea Electrotehnica si Matematica
- Multiplu campion national de juniori individuali si pe echipe
- A fost component al diviziei A seniori al CSS Unirea inca din 1973
- A fost transferat la CS Poli Iasi in anul 1975 activand pana la terminarea facultatii
- Centura neagra 1 DAN

Besleaga Dumitru
- A inceput judo la CS Unirea Iasi, selectionat de prof. Hazincop Adrian si promovat la
grupa de performanta a prof. Bordea C.
- A participat la CN echipe divizia A Poli Iasi
- Sponsor al activitatii de performanta in domeniul judo-ului
- Centura neagra 1 DAN

Prof. Ciocoiu Mihail
- Absolvent IEFS Iasi
- A practicat judo la CS Unirea Iasi, antrenor Bordea Constantin 1970, transferat la CS
Politehnica in 1974
- Component lot de juniori 1973, 1974 si component al echipei de divizia A, Politehnica
Iasi
- Antrenor la grupa de copii si juniori la Gura Humorului, jud. Iasi
- Centura neagra 1 DAN.

Ciobanu Marius
- Studii liceale
- A fost selectionat de catre prof. Moraru Ion si legitimat la CSS Unirea Iasi in 1985
- A promovat la CS Politehnica Iasi in 1993 prof Bordea Constantin;
- Pe plan international loc I 1992, 1993 la C.M. scolar
- Component centru olimpic 1990, 1991 si apoi pana in 1995 lot de juniori, seniori
- Centura neagra 1 DAN

Prof. Perdun Iulian
- Absolvent FEFS Iasi
- Profesor CS Unirea Iasi catedra Judo
- Legitimat 1988 la A.S. Fortus Iasi, antrenor David C. Si Naftica Costel 1990
- Promovat in 1991 la CSS Poli Iasi, antrenor Bordea Constantin;
- Este arbitru ctg. I
- Centura neagra 1 DAN

* * *

AMINTIRI DESPRE JUDO

Lucian Adrian Grigoropol

“Nimic sub ceruri nu este mai moale decat apa; dar cand ataca niciunul din lucrurile tari si rezistente nu pot sa-i stea in cale”(Tao Te Ching). Apa, unul din cele cinci elementele transformabile, topeste, dizolva, scufunda energia atacatorului anuland-o (Suetonius). Conceptul “JU”, de pliabilitate, flexibilitate si aparenta cedarii initiale sta la baza multor arte martiale, dar este enuntat in: Ju-jutsu si vlastarul sau sportiv JUDO. Judo-ul e comparat cu apa: flexibila, cedand, ocolind in jurul obstacolelor, invaluind, penetrand ca aburul, dar si dura in forma de ghiata. Esenta “JU” se poate aplica in domeniile vietii: strategie, afaceri, rezolvarea conflictelor sociale, intelectuale, verbale . Cine nu ar vrea sa devina Judoka? Calea (DO) – sa ajungi la maestrie -, necesita dedicatie absoluta, efort si determinare. M. Musashi, ”Spadasinul sfant”, maestru a ceea ce numim generic Ju-jutsu, in principiile strategiei afirma : ”CALEA consta in instruire-antrenament”. Sa fii pe calea cea corecta ai nevoie de-sensei-i adevarati. Japonezii, cunoscuti pentru eficienta lor in tot ce intreprind, si-au conservat traditiile si valorile culturale, le-au facut cunoscute lumii intregi si judo-ul a fost adoptat.

Romania a beneficiat de un inceput promitator si calificat in “Ju-jutsu-sportiv” (Judo). Al doilea Razboi Mondial, si Romania tratata ca o tara invinsa, a stins progresul obtinut anterior. La fel in Japonia unde toate formele ce aduceau a militarism au fost interzise o lunga perioada – de la Kendo la Kabuki. Idem in Germania, Austria si Romania, privind Judo-ul si multe altele. Europa vestica s-a redresat, schimbarea URSS-lui de la Sambo spre Judo, devenit sport olimpic in 1964, a impus sportul Judo. A incetat opozitia, dar nu si controlul politic, permanent in toate ramurile de activitate in acea perioada si in mod excesiv in Judo. Schimbarile politice dupa 1989 au normalizat situatia.

Nascut in Bucuresti in 1943, am inceput practicarea Artei martiale de la 11 ani; doi ani de intens antrenament in Box si unul de Lupte Libere, la sala Constructorul. In 1962, am practicat Scrima Medievala (nu sportiva) un an cu Antonio Pellegrini. Scrima, Boxul si Luptele sunt considerate sporturi descendente ale artelor martiale europene. Student la ASE, eram deja angrenat in pasiunea vietii mele -Judo-ul. Setos de a cunoaste mai mult decat ceea ce ofereau antrenorii, mi-am cumparat carti despre disciplinele sportive ce la practicam. Un manual de Box si unul Lupta Libera, ambele traduceri din ruseste. Realizam legatura intre practica si descrierea din manualele. Invatand terminologia si redarea unei tehnici ce o stiam, in descrierea lor teoretica, cat si invers. Acest lucru mi-a servit in multe domenii, pe langa sporturi, cum a fost in Judo, Karate, Aikido, in profesiile unde am lucrat. Ajuta la procesul de a vizioaliza lucrurile in proiecte tehnice si sport.

Am fost profund atras de ju-jutsu.Tata-l meu practicase Ju-Jutsu la Liceul Militar “Manastirea Dealu”.Prin troc, am facut rost de carti germane de Ju-jutsu, aparute dinainte de razboi.Prietenul meu P. Draica a facut rost pentru mine de “The Complete Kano Jiu-Jitsu” de H.H.Irving / Katsukuma Higashi, “Sambo” de Haralampiev si “Ju-jutsu” a lui M. Feldenkrais. Practicam dupa carti, ajutat de un unchi, fost campion de box la Braila. Intre aceste lecturi, cautam sa gasesc o sala unde se practica ju-jutsu sau judo. In clasa 8-a, in sfarsit, am aflat de asa ceva: unica sectie de Judo a profesorului Florian F. Frazzei. I-am cerut respectos sa fiu examinat si incercat. Am fost aceptat. In timp s-a creat S.S.nr.2 si am continuat acolo, chiar si dupa liceu, ca Sempai. Obiectivul prof. F.Frazzei era sa raspandeasca noul sport, Judo. Propagarea s-a facut cu insistenta prin numeroase demonstratii, publicarea unor articole in ziarul “Sportul Popular” si chiar o secventa intr-un Jurnal de Actualitati cinematografice unde am aparut si eu.

Sunt recunoscator matusilor mele Lucretia N.R. ce mi-a cumparat, din strainatate, judogi, carti scumpe de judo si alte arte martiale, abonamente la reviste si celei care mi le-a tradus Olga Z.G. Profund indatorat mentorilor mei – o lista lunga. Aceeasi recunostinta, partenerilor si FRJ-ului. Am participat la prima competitie de Judo intre UV Arad si in 1959 si urmatoarele cu UVA 1961 si 1962, cu echipa franceza FSJT,1963 (Bucuresti si Slobozia, cu Agronomia, Vulcan si IOR. Am fost declarat arbitru in 1963 si am continuat pana in 1974.

Cu multa pasiune am activat in crearea FRJ. Am antrenat grupuri la: Scoala Tehnica Unirea, Facultatea de Drept, ASE, la Scoala de Ofiteri – Focsani, unde Dr. militar Radu Nicolau a continuat apoi si a deschis o sectie de judo. Am participat la stagiul cu maestri japonezi S.Fujita si T.Matsuzaka. Sunt arbitru de judo cat I-a si posesor al Centurii Negre 3 Dan.

Am continuat ca Instructor de Judo la Y.M.C.A Levittown si Philadelphia. Am arbitrat la cererea expresa a Dr. E.K.Koiwai (8 dan Kodokan) atunci presedintele USJF. Intrebat cine a fost Sensei-ul meu, si aratandu-i cartea de Judo a lui F. Frazzei , unde sunt Tori pentru Go-Kyo, i-a dat o dedicatie pe “ Official Judo handbook, USJF”.Am tradus o biografie a O-sensei-ului Jigoro Kano, la Wikipedia. Am tradus articole si conspecte publicate in revista “Judo Spirit” iar, impreuna cu prof. Florian Frazzei un articol despre Aiki-ju-jutsu in revista “Arte Martiale”.

Anul 1968, Bucuresti, Complexul Sportiv “23August” Stagiul de JUDO condus de:
S. Fujita 7 Dan. Director tehnic la “ Kodokan Institute” si Takeshi
Matsuzaka – 5 Dan Campion la “All Japan Open Championships” 1968 si la “All Japan University Championships”

Primul rand ( in genunchi): Bucur Ovidiu si Alexandru Stefanut
Randul al doilea ( in picioare):
Lucian Grigoropol, S. Fujita, T. Matsuzaka, Mihail Donciu.
Fotografia: curtuazie de la Mihail Gheorghe Donciu

* * *

Anexa Presedinti IJF

Aldo Torti (Italia) -1951
Risei Kano (Japonia) – 1952 -1965
Charles Palmer (Anglia) – 1965-1979
Dr. Shigeyoshi Matsumae (Japonia) – 1979-1987
Mr. Sarkis Kaloghlian (Argentina) – 1987-1989
Mr. Lawrie Hargrave (Noua Zeelanda) -1989-1991
Mr. Luis Baguena (Spania) – 1991-1995
Mr. Yong Sung Park (Korea) – 1995-2007
Marius Vizer (Austria) – 2007- in present

* * *

ANEXA

Publicatii Judo

1. Gheorghe Carapancea / Curs complet de jiu-jitsu. Metoda practica de aparare. 1912
2. Teaca Emilian / Arta Apararii Personale ( Jiu-Jitsu) / Bucuresti, Institut de arte grafice E.Marvan, 1935
3. M.I. – uz intern / Procedee tehnice judo / 1968
4. Ion Avram, Gheorghe Donciu / Programa sectiilor de judo / editura CNEFS / 1968
5. Ioan Avram / Judo / editura CNEFS / Bucuesti 1969
6. V.Popovici, V.Gotelet, I.Hantau / Judo / IEFS Bucuresti 1969
7. Florian Frazzei / Jiu – Jitsu, Arta apararii individuale / editura Militara, 1970
8. CNEFS, sectorul Documentare si informare stiintifica / Judo / Bucuresti 1970
9. lt.Maj. I.Enache / Judo, Jiu-jitsu, Karate in lupta corp la corp, uz intern / Inspectoratul General al Militiei – serviciul studii si documentare / 1971
10. Ioan L. Avram, Anton Muraru / Judo / editura Stadion , 1971
11. Ioan L. Avram, Anton Muraru / Judo pentru pionieri, editura didactica, 1972
12. Florian F. Frazzei / Judo- De la centura alba la centura neagra / editura Militara, Bucuresti 1972
13. Vascul Popovici, Ion Hantau, Vasile Gotelet / Judo- Centurile colorate / editura Stadion, 1972
14. Anton Muraru / Lectii de judo / editura Sport –Turism, 1975
15. Ioan L. Avram, Anton Muraru / Judo / reeditare completa / editura Sport –Turism, 1977
16. Mihai Platon / Arbitrajul in Judo / 1979
17. Vlad Grigore Lascu, Vasile Gotelet / Judo – Tehnici de lupta la sol / editura Sport-Turism, 1981

18. Stelian Stefanut / Antrenamentul sportive in judo / Scrisul romanesc, Craiova 1983
19. Muraru Anton / Judo – manual / editura Sport-Turism, 1985
20. Vlad Grigore Lascu / Judo, Judo competitional ( Combinatii si Contraatacuri )
/ editura Sport-Turism, Bucuresti 1986
21. Muraru Anton / Judo – pregatirea juniorilor / editura Sport-Turism, 1988
22. Vlad Grigore Lascu / Judo si Kata / editura Sport-Turism / Bucuresti, 1992
23. Constantin Bordea / Judo – pregatirea tehnica prin perfectionarea functiei de echilibru / editura Stefan Lupascu, Iasi 2000
24. Muraru Anton / Judo – ABC-ul performantei, editura Garel, 1994
25. Constantin Bogdan / Judo bazele antrenamentului ( pentru uzul studentilor) /editura Vasile Goldis University Press / Arad 2003
26. Ioan Hantau / Manualul de judo / editura Didactica si Pedagogica, R.A. Bucuresti 1996
27. Crisan Virgil / Tehnici japoneze traditionale de reanimare si combatere a durerilor in artele martiale / Garell Publishing House / Bucuresti 1997
28. Ioan Moraru, N.Marinescu, V.Hudac, E. Rabolu / Judo – programa pentru invatamantul gimnazial si liceal / M.E.N./ Iasi 1998
29. Dan Deli / Curs practico-metodic de autoaparare fizica, editura ANEFS, Bucuresti, 1999
30. Stefan Doncea / Lectii de Judo ( poezii) / editura Solness / Timisoara 1999
31. Ioan Hantau, Veaceslav Manolachi / Pregatirea fizica a judocanilor de performanta / Chisinau 2000
32. Dan Deliu , Nicolae Marinescu / Caietul antrenorului de judo / FRJ Bucuresti 2001-2002
33. Mihai Botez, Gheorghe Farcas / Tehnici de autoaparare pentru politisti & jandarmi / Timisoara 2002
34. Constantin Bogdan, Mihai Telechi / Judo fundamental / Vasile Goldis University Press / Arad 2003
35. Ion – Ene Mircea / Judo – Modelarea pshiho-motrica a copiilor prin intermediul jocurilor si stafetelor applicative / editura Fundatiei Universitare “Dunarea de Jos” Galati, 2003
36. Laurentiu Bocioaca / Puterea in Judo / editura Bren / Bucuresti 2003
37. Daniel Rosu, Ion Iorga – Siman / Analiza biomecanica a caderilor defectuoase din judo / editura Universitatii din Pitesti, 2003
38. Dan Deli / Cursuri teoretico-metodice pentru studentii cu specializarea in artele martiale sportive, editura ANEFS, 2003
39. Ion – Ene Mircea / Arte Martiale Autoapararea fizica / editura Fundatiei Universitare “ Dunarea de Jos” Galati, 2003
40. Ioan Hantau / Judo – instruire si antrenament / Bucuresti, 2005
41. Crisan Virgil / Primul ajutor in accidentele din artele martiale / Garell Publishing House / Bucuresti 1995
42. Daniel Rosu, Alexandru Chirila, Mircea Ion Ene Mircea, Marin Chirazi, Laurentiu Bocioaca / Judo – studii, analize, sinteze / editura Academica, Galati, 2006
43. Marin Chirazi / Initierea in judo – jocuri si exercitii cu partener / FRJ – Colegiul Central al Antrenorilor, Iasi 2006
44. Dan Deliu / Antrenamentul Sportiv in Disciplinele de Combat / editura Bren / Bucuresti 2008
45. Dan Deliu / Metodica disciplinelor sportive de combat / editura Bren / Bucuresti 2008
46. Revista Judo Sport Magazin 12 numere intre 1994-1997, director Savu Constantin redactor Nicolae Marinescu
47. Revista Judo Spirit, 4 numere intre 2001 si 2007 redactor Chirila Alexandru
48. DVD Romgokyo / Chirila Alexandru, Surla Iulian, Fleisz Ciprian , Oradea 2007

* * *

Istoria administratiei FRJ

PRESEDINTII FEDERATIEI ROMANE DE JUDO
1968 – 1975 Gral. Maior Dr. PAUL MARINESCU – cdt trupelor de securitate
1975 –1982 “ Maior Constantin MLESNITA – cdt trupelor de securitate
1982 – 1986 “ locotenet Gheorghe LAVRIC – sef al Marelui Stat major in
Ministerul Fortelor Armate
1986 – 1989 Ing. Victor MIHU – Director al Combinatului de Oteluri Speciale
Tirgoviste
1990 – 1992 Prof. Ioan H ANTAU – Sef de catedra ANEFS
1993 – 1994 Prof. Anton MURARU – Sef serviciu Ministerul Sporturilor.
1995 – 2001 Marius VIZER – om de afaceri
2001 – 200(1)2 – Ovidiu BARGAU – om de afaceri
2001 (2) –2003 (5) – Ioan LASCAU – om de afaceri
2003 – Liviu LUCA – om de afaceri

Primul Birou Federal
1 Presedinte Gral maior dr. Paul MARINESCU
2 Vice-presedinte Alexandru SIPERCO – vicepresedinte C.I.O.
3. Vice-presedinte Titus DEAC Presedintele UASCR
4 Secretar General Anton MURARU – sef. Comisie sport a COB
5.Ioan AVRAM – presedintele Colegiului de Antrenori.
6. Radu GRUIA – presedintele Colegiului de Arbitri
7. Ovidiu MOTETEANU – presedintele Comisiei de disciplina
8. Mihai BOTEZ – presedintele Comisiei centurilor colorate
9. Liviu URMA – presedintele Comisiei de juniori

VICEPRESEDINTI
1982- 1986 – Victor MIHU
1982 – 1989 – COL. Gheorghe OLTEANU
dupa 2000 au fost Petre LAZAROIU, Stefan TACHE, Liviu LUCA, gen.Viorel BARLOIU.

SECRETARI GENERALI
1968 – 1990 – Anton MURARU ( sigur- fara dubii)
1990 – 1998 – Dorin GAVRA
1998 – 2000 – Lazar LOGHIN.
2000 – 2002 – Ioan PERTE
2002 – 2003 – Mihai CIOC
2004 – prezent – Constantin SAVU

Pana in 1990 secretariatul tehnic a fost asigurat de:

1. Andronic Klaus- benevol detasat de Vicor Mihu de la COST Tirgoviste,
2. Rozea Marcu – pensionar din UCFS,
3. Frasina Paul – benevol de Trupele Min. de Interne,
4. Gheorghe Vasile – de la Uzinele Vulcan.

Primii antrenori de lot: 1968 – 1970 juniori Bucur Nicolae si Urma Liviu,
La seniori 1969 – 1975 Bogdan Constantin,
1969 -1977 Gh. Donciu,

Diaspora judo

Judo-ul romanesc s-a confruntat dintotdeauna cu fenomenul parasirii tarii, in cazul nostrum de judoka romani.
In regimul comunist motivatiile erau lipsa democratiei in Romania, lipsurile materiale, dar si imposibilitatea practicarii judo-ului in conditii normale. Dupa 1990 cu exceptia democratiei, motivatiile au ramas aceeleasi.
Astfel tragand linie putem observa ca si Romania participa la globalizarea judo-ului printr-o adevarata pleiada de sportivi, arbitri si antrenori, sau sportivi care au devenit antrenori sau arbitrii in locurile unde au emigrat, contribuind in mod substantial la dezvoltarea judo-ului in tara in care s-au stabilit. Pe de alta parte fenomenul a dus in prima faza la slabirea judo-ului romanesc, dar in faza doua care deja a si inceput prin intoarcerea unor oameni de judo care “afara” sau specializat vor contribui la revigorarea judo-ului romanesc. Exemplul de varf al acestei categorii este cazul lui Florin Lascau care dupa o acumularea unei experiente mari si bune se intoarce in federatie intr-o pozitie din care va putea influenta pozitiv judo-ul nostrum. Efectul invers mai are si alte categorii, una fiind ajutorul tehnic, metodic, informational al celor plecati si stabiliti definitiv afara, exemplele sunt multe: Lucian Grigoropol, Donciu Mihail, Vasile Alexandru si multi altii.
Cea mai spectaculoasa categorie este cazul lui Vizer Marius, un membru al Federatiei Romane de Judo care a reusit sa acceada pe cele mai inalte pozitii ale ierarhiilor europene si mondiale de unde poate influenta din plin soarta judo-ului din tara noastra.

Anexa Judo diaspora

Arus Emeric Antrenor USA Antrenor
Boierescu Antrenor
Dobai Laszlo Sportiv Ungaria Antrenor

Guica Catalin Sportiv Canada Antrenor
Lascau Florin Sportiv Germania Inalt functionar
Lucian Grigoropol Arbitru USA Retras
Marinescu Ilie Antrenor USA
Motiu Petre Antrenor USA -
Nume & prenume Calitatea din tara Tara in care s-a
Stabilit Activitatea de judo din tara unde s-a stabilit
Pavelescu Antrenor
Petrof Ioan Antrenor Grecia Antrenor
Savici Arbitru Canada Retras
Vasilescu Arbitru Grecia Arbitru
Velici Florian Antrenor
Germania Antrenor
Vizer Marius Antrenor
Austria Inalt functionar

Istoria judo-ului de veterani

Andrei Bondor
Presedinte VJCR

Istoria judoului de veteran din Romania copiaza anumite modele existente la momentul infiintarii 2001.
Evident vom aduce respect celor care si pana in ziua infiintarii Clubului de Veterani de Judo in 2001 au activat sub diverse forme. Asfel, prof. Marinescu Nicolae organizeaza Campionate nationale de veterani in 1991 si 1992.

Premizele existentei unui club national existau in 2001 , doar sansa a dat ca implicarea organizatorica a prof Chirila Alexandru si Andrei Bondor, sa creeze in Oradea prima organizatie stautara membra al FRJ cu scopul de a strange fostii judoka si a-i implica in fenomenul de judo pentru veteran existent la acel moment dat pe plan mondial.
Merita sa mentionam ca mai toate tarile europene aveau campionatele proprii de veteran iar WMJA organiza a 5-a editie a campionatului mondial.
Astfel in 2001 se infiinteaza veteran Judo Club Phoenix Oradea care ulterior avea sa preia statutul de club national care reprezenta activitatea de veteran din Romania.

Poate ce este indedit este viteza cu care aceasta miscare s-a dezvoltat si a adus rezultate, conferind judoului romanesc o recunosatere internationala.
2002 a insemnat si debutul competitional intern si international. Astfel in 2002 deja o echipa de 17 veterani participa in Austria si apoi in Ungaria la campionatele de veterani .
Varful testului competitional a sosit la Londondery in Irlanda de Nord , unde un grup de 6 judoka s-au aliniat pentru prima data la campinatele mondiale si Stefan Muresan si-a revendicat prima medalie ( bronz ) la acest gen de evenimente.

Din acest moment ‘veteraniada” nu mai putea fi oprita. Astfel au inceput activitatile in centrele de judo din tara si veteranii se aliniau la clubul de veteran si orgnizatia lua amploare. Fiecare deschidere de nou centru de veterani era marcata de un concurs local in cadrul campionatelor international ale romaniei.
Si asa a inceput activitatea in Arad, Brasov, Miercurea Ciuc, Bucuresti, Bistrita, Satu Mare, Cluj, Zalau, Pitesti, Focsani, Suceava,Iasi si Timisoara.
Concursurile internationale ale Romaniei s-au desfasurat dupa cum urmeaza:
- 2001 Oradea
- 2002 Oradea
- 2003 Arad
- 2004 Oradea
- 2005 Brasov
- 2006 Timisoara
- 2007 Miercurea Ciuc

Evenimentele nationale au reusit sa alinieze la start in medie 85 de concurenti din 7 tari, fiind deobicei un bun prilej de pregatire pentru campionatele Europene care se desfasoara cu o luna dupa evenimentul national.
Numarul judoka veterani a crescut la peste 200 , evident cu o fluctuatie mare la antrenamente dar semnificativ este numarul mare de participant la Campionatele Europene unde impreuna cu fetele (capitol nou in activitatea de veteran) s-au prezentat 39 de concurenti in 2007 .

Activitatea de veteran a depasit limitele salii si a programului preconizat si in 2004, prof Chirila Alexandru punea bazele activitatii de Kata derivate din activitatea de veteran, si colegii veterani editau revista “judo Spirit”, revista anuala , precum si siteul “masterjudo.ro”

Datorita rezultatelor si insistentei veteranilor in 2003 activitatea de veterani a fost inclusa in programul EJU ca eveniment official. Cu anumite schimbari si alinieri la regulamentele EJU in 2003 a demarat primul Campionat European de veteran in Ungaria
Au urmat;
- 2004 Rusia
- 2005 Anglia
- 2006 Cehia
- 2007 Germania

Numarul concurentilor a crescut anual , ajungand in 2007 la 960 de concurenti .
Dezvoltarea nu s-a oprit aici , ci s-a diversificat cu campionatele Europene pe echipe organoizate in 2006 in Rusia si 2007 in Lithuania.
Mai adaugam la aceste evenimente si stagiile international organizate in Ungaria in 2002, 2003, 2004 si in 2006 in Croatia.

Toate aceste au facut ca fenomenul de veteran sa depaseasca “dorinta de miscare, si vechile amicitii” si azi sa devina un factor de dezvoltare a judoului in complexitatea sa.

Datele statistice ar fi greu de centralizat. Trebuie insa sa remarcam consecventa lui Lazar Loghin multiplu campion la veteran, Sziler Ioska, si cu respect pe Mihai Botez care numai are cu cine sa lupte dar isi face prezenta la fiecare eveniment.
Brasovul a oferit si el un campion prin Blendica Vasile iar Oradea prin Petras Laszlo si Varga Cristian dar lista nu este completa caci fiecare din centrele de judo pentru veteran si-a gasit campionii la diferite evenimente si categorii.
Poate cel mai stralucitore este medalia de aur castigat la echipe la Campionatul Mondial din 2008 din Belgia de catre Sziler. Muresan, Lazar.
O alta informative statistica este pozitia Romaniei la Campionatul European din 2007 cand s-a clast pe locul 5 la medalii din 41 de natiuni.
In 2008 cea mai valoaroasa victorie de pana acum a veteranilor o reprezinta titlul de Campioni Mondial pe echpe obtinut de echipa Romaniei prin Muresan Stefan, Lazar Loghin si Sziler Iosif.

In final voi sustine ca pe langa stralucirea medaliilor si a cupelor cea mai mare realizare a acestui club este coagularea vechilor judoka de performanta si nu numai intr-un fenomen social care implica sport, miscare, cretaivitate si colegialitate.
Cei 7 ani se pot numara prin concursuri medalii dar eu voi continua sa numar si prin judoka readusi in Dojo.

Bibliografia IJR

Alexander Iatskevich Russian Judo 1999
Nagamya Shoji Greeting 2007
Michel Brousse / David Matsumoto Judo a Sport and a Way of Life
Internetul
Dosarul URMA LIVIU document
IJR dupa Muraru Anton document
IJR dupa Frazzei Florian document
IJR dupa Lucian Grigoropol document
IJR dupa Bogdan Constantin document
Colectia articoleleor de judo din ziarul “Sportul Polupar” si “Sportul” Colectia Vasile Alexandru si Chirila Alexandru

Echilibrul şi dezechilibrul sunt foarte importante în Judō, în Aikidō, ca și în mai toate artele marţiale. Mai mult chiar, în Judō şi în Aikidō putem spune că echilibrul nostru şi dezechilibrarea partenerului este „materia primă” necesară pentru efectuarea tehnicilor de luptă. Lucrăm cu dezechilibrul partenerului, iar aşa cum spunea Andre Daniel Brun dacă nu există dezechilibru nu poate fi aplicată nicio tehnică.
Echilibrul este, în genere, definit ca fiind concordanţa, proporţia, raportul just între lucruri opuse sau diferite iar dezechilibrul, ca fiind, lipsă de echilibru, instabilitate. Când se vorbeşte de echilibrul omului se are în vedere, mai ales (dar nu numai), două aspecte importante: fizic şi psihic. Despre echilibrul fizic nu am prea multe de spus, el este perceput la modul unitar, de către absolut toată lumea, în legătură cu stabilitatea corpului în posturi statice sau în dinamica unor acţiuni, prin buna coordonare a mişcărilor. Mult mai interesant şi un spectru mult mai mare larg de abordări priveşte problematica echilibrului psihic. Datorită acestui fapt ne vom concentra atenţia în continuare pe echilibrul psihic, cu atât mai mult cu cât noi ca şi practicanţi de Aikidō ştim că echilibrul psihic determină şi echilibrul fizic din practica noastră fiindcă mintea este totul: ea comandă corpului. Nu poţi manifesta echilibru fizic atât timp cât eşti într-un permanent dezechilibru psihic.
Modul general în care este definit echilibrul şi dezechilibrul (definiţia cu care am început articolul) şi cu care poate fi toată lumea de acord, nu garantează şi o percepţie unitară a conceptului. Astfel, când este vorba de echilibru psihic se pot sesiza cel puţin două percepţii:
I. O percepţie „occidentală”, specifică unei lumi agitate, materialiste, competitive, în care starea de echilibru presupune un grad de control asupra a ceea ce ţi se întâmplă, posibilitatea de a alege, de a te concentra pe ceea ce consideri important într-un anumit moment etc., deci pe ideia de CONTROL asupra vieţii, asupra dezvoltării personale, evoluţiei profesionale, materiale etc. O percepţie bazată pe ideia de a FACE echilibru, de a face eforturi pentru a te menţine într-un echilibru raportat la un anumit reper.
II. O percepţie „orientală”, având conotaţii mai mult spirituale, în care starea de echilibru presupune o ACCEPTARE a realităţii, că lumea nu e esenţial rea, agresivitatea este utilizată în mod constructiv, sexualitatea este asumată matur, sentimentul propriei valori şi identitatea de sine stabilă sunt adecvate modului personal de a fi, relaţiile cu ceilalţi pot fi empatice, capacitatea de a tolera frustrarea, de a controla propriile pulsiuni, de a ceda, de a accepta propriile slăbiciuni şi limite se dezvoltă adecvat, apărările devin mai flexibile şi mai mature şi sunt adecvate propriilor scopuri, capacitatea de a reflecta la cauzele şi semnificaţiile propriilor conflicte. O percepţie bazată pe a FI în echilibru, de a conştientiza că eşti în echilibru şi de a acţiona ca atare.
Pentru noi, ca şi Judō-ka, Aikidō-ka, aceaste două modalităţi diferite de percepere a echilibrului în general şi a echilibrului psihic, în particular, sunt importante fiindcă ne determină acţiuni diferite.
Dacă percepem echilibrul prin necesitatea controlului, adică percepem că doar prin control realizăm echilibru, ne manifestăm dorinţa de a deţine controlul asupra tuturor lucrurilor: oameni, fapte, acţiuni, procese (de ex. procesele cognitive) etc. şi deci şi asupra a tot ceea ce înseamnă pentru noi şi ne manifestăm legat de Judō, Aikidō etc.. Ca să nu sune neplăcut acest concept de „control” în urechile fine ale unor practicanţi sau interesaţi de Aikidō şi care sunt impresionaţi de supranumele de „Arta Păcii” unii „teoreticieni” şi maeştrii îndulcesc acest concept, aşa cum o face de exemplu Răzvan Peristeri care spune : „Când mă refer la «control», am în vedere o perspectivă flexibilă a acestuia în sensul de adaptare permanentă la situaţia dinamică pe care o reprezintă lupta şi extrapolând la situaţiile din viaţa de zi cu zi, unde sentimentul de a controla situaţia ne permite să facem alegeri bazate pe analiza nu pe reacţie instinctivă”.
Această primă viziune, controlul asupra vieţii asigură echilibru, este cea dominantă în societatea noastră, ba chiar mai mult, se spune că lipsa controlului determină comportament iraţional iar oamenii trebuie ajutaţi să deţină controlul pentru ca percepţia realităţii să fie optimă (de ex. Adam Galinsky spune: „Dacă oamenii sunt ajutaţi să-şi regăsească un simţ al controlului asupra vieţii lor, acest lucru normalizează percepţia realităţii şi comportamentul lor”). Tot ce ţine de psihologia succesului, dezvoltarea personală, relaţionarea optimă etc., absolut totul are la bază ideia de control.
Dacă percepem echilibrul ca fiind o stare normală, o stare de fapt, pe care trebuie doar să o conştientizăm, putem să fim absolut relaxaţi în tot ceea ce facem, cu atât mai mult atunci când ne manifestăm în Aikidō. O – Sensei Morihei Ueshiba avea o extraordinară capacitate de a stăpâni relaxarea. Koiki Tohei spunea: „Mai mult decât orice, ceea ce m-a învăţat Sensei Ueshiba a fost că o stare relaxată este cea mai puternică. El însuşi a fost dovada vie”; „Sensei era solid ca o stâncă, dar de asemenea foarte relaxat. Această combinaţie l-a făcut extrem de puternic. A stăpânit relaxarea integrând-o complet în corpul său”. Totala relaxare a lui O – Sensei Morihei Ueshiba îi permitea să dezvolte o forţă extraordinară şi să aibă o viteză de reacţie care uimea.
La prima vedere nu e nicio contradicţie între control şi relaxare, dimpotrivă, se şi spune că dacă vrei să fii relaxat trebuie să ai control. Alţii, poate puţini, printre care mă număr şi eu, cred că nu poţi să ai control (deci să fii activ în sensul ţinerii sub control) şi să poţi fi şi relaxat în acelaşi timp, cred că sunt două stări mentale şi două abordării absolut diferite.
Fiecare din noi alege cum percepe realitatea, cum se raportează la ea şi mai ales cum se află în echilibru. Modul cum percepem echilibrul determină reacţia iar aceasta ne direcţionează viaţa fiindcă conform principiului 90/10 a lui Stephev Covey: 10% din viaţă este formată din ceea ce ţi se întamplă iar 90% din viaţă este decisă de modul cum reacţionezi la ce ţi se întâmplă.

Cine a venit la Dojo și practică Aikido fiindcă acesta reprezintă o cale de evoluție spirituală? Habar nu am și nici nu mă chinui să descopăr, demersul în sine neavând nicio relevanță, la fel ca și problematica ridicată sau modul de abordare a ei. Ce am realizat, totuși, după câțiva ani de practică e că majoritatea colegilor (nu generalizez pentru a nu fi, poate, nedrept) au fost atrași de faptul ca Aikido este catalogat drept artă marțială și o eficientă formă de autoapărare. Nu comentez, nu fac polemică cu nimeni vizavi de conceptul de artă marțială, de autoa-apărare, de abordarea Aikido ca și fenomen sportiv, competițional etc., fiindcă știu că nu am cum să dețin adevărul și toți ceilalți, în mod cert, au dreptate. Eu unul mă mulțumesc să practic, să învăț, să ascult, să evoluez în felul meu și mai ales să observ. Apropo de observație; am observat că unii tocmai fiindcă practică Aikido încep să capete iluzia puterii…!!
Toti ne dorim să fim puternici, toți suntem atrași conștient sau inconștient de putere, de oamenii ce îi simțim puternici sau care ne fac să ne simțim mai puternici. Deasemenea, nimeni nu vrea să fie „slab‟ ci să răspundă cu aceiași „forță‟ oricărui atac, adică să aibă „răspuns‟ la orice …provocare. Puterea are o multitudine de forme. Unii se cred puternici pentru că au forță în mușchi. Sau se cred puternici pentru că pot să mânuiască arme. Alții sunt puternici pentru că pot să poruncească iar lucrurile să se întâmple după porunca lor. Sunt și oameni care se cred puternici pentru modul în care reușesc să mânuiască cuvintele și să convingă într-o direcție ori în alta sau pot să rezolve „probleme‟.
Ce înseamnă de fapt puterea? Se ascunde secretul ei în calități sau în cantități? Este puterea ceva real concret sau doar o iluzie care ne face să ne simțim ..bine? Nu cumva când crezi ca ești plin de putere că ai totul vine ceva și-ți spulberă toată construcția vezi că nu te-ai raportat la ceea ce trebuia că ai alergat în van că totul a fost ..iluzie. De fapt puterea e cea care hrănește Ego-ul din noi ne face să ne simțim bine, ne îmbată, ne amețește. Însă, această amețeală te impiedică să vezi în jurul tău să evoluezi, pierzi din vedere aspecte importante ale vieții. Să stăpânești un imperiu, să îngenunchezi oameni, să controlezi viețile altora, să fii capabil să te aperi de orice formă de agresiune etc. nu îți garantează nici libertatea, nici puterea. Dintre toate formele de putere, din care numai o foarte mică parte le-am trecut aici în revistă, nici una nu este putere reală.
Dacă sursa puterii e limitată și trecătoare, la fel e și puterea. Puterea fizică este valabilă doar în anumite limite – corporale și spațiale. Cel care are „mușchi”, fie că e vorba de pumn puternic, de îndemânare, are o armă sau alt soi de unealtă de care se ajută ar trebui să ia aminte la cuvintele pe care le-a auzit odată Petru: „te încingeai singur și umblai unde voiai; dar când vei îmbătrâni, vei întinde mâinile tale și altul te va încinge și te va duce unde nu voiești”. Pentru că nici forța fizică sau agerimea mâinii nu au fost făcute să ne ajute decât pentru o perioadă limitată de timp. Poți controla alte persoane, mai slabe (sau mai fricoase) decât tine, dar cu forța și îndemânarea fizică nu poți atinge inimile oamenilor.
Toți suntem slabi și puternici în același timp, nu putem fi puternici tot timpul și pe toate planurile. Totul e relativ iar puterea nu face excepție. Ideea de slab sau puternic apare doar în relaționarea și pozitionarea față de ceilalți. În fața unora ești puternic în fața altor ești slab. Ce sens are să fii puternic în fața a 10.000 de oameni dacă poate exista chiar și doar UNUL în fața căruia să fii slab. Mai suntem noi puternici atunci? E hrănit din plin orgoliu nostru să știm că suntem mai buni decât 10 oameni, 1.000 de oameni, 100.000 de oameni, credem că scade probabilitatea de a fi vătămați și în bună masură chiar așa este, dar ne mai e de folos această „putere‟ dacă ea ne dă „aroganța‟ de a crede că putem înfrunta dușmanii și vine UNUL și ne schilodește?
Iluzia puterii este periculoasă, e mai practic și mai eficient pentru noi să ne cunoaștem limitele, să fim modești și să conștientizăm permanent pericolele astfel încât să obținem „victoria fără luptă‟, cea mai mare victorie. O-Sensei Morihei Ueshiba a știut ce pericol reprezintă iluzia puterii atunci când a sugerat că nu e nevoie de competiție în Aikido, fiindcă competiția oferă ocazia „puterii‟ să-și capete confirmarea.
Haideți, dragi colegi, să nu facem din Aikido un pretext în spatele căruia să ne hrănim nevoia de putere fiindcă astfel ne reliefăm slabiciunile afective și comportamentale. Complexul de inferioritate cauzat de afectivitate se transformă într-un complex de superioritate care intră în componenţa nevoii de putere şi care se evidenţiază prin nevoile de posesiune, control, agresiune, indiferenţă şi atitudine dominatoare. Totul ai fi bine şi nimic rău nu s-ar întâmpla dacă toţi oamenii care au probleme afective ar putea să-şi exercite în societate nevoile de putere, posesiune, control, etc., prin accederea la funcţii, ranguri sociale, onoruri, recunoaştere socială şi acumulări materiale şi băneşti. Din păcate însă organizarea şi evoluţia societăţii nu oferă aceste oportunităţi şi aşa se face că, la marea majoritate a acestor oameni, nevoile de putere rămân nesatisfăcute şi sunt refulate. Nu merita nici O-Sensei Morihei Ueshiba si nici arta sa ca să refulăm aceste „mizerii‟ ale vieții noastre afective în Dojo în care practicăm Aikido și să ne lăsăm pacaliti de iluzia puterii.

“Calea ce poate fi definită nu este adevărata cale…
Adevărata Cale nu poate fi explicată, ea poate fi experimentată direct, trăind-o.”
Lao Tzi – Tao Te King

La unul dintre modulele cursului de instructori organizat de Federaţia Română de Aikido ni s-a explicat ce ar trebui să-l facem să înţeleagă pe un elev care ia decizia de a practica Aikido. Printre altele, cel mai important lucru este ca elevul să înţeleagă că în Aikido are de-aface cu ATACUL.
La întrebarea sa firească “Ce este atacul?” cel mai potrivit răspuns ar fi: atacul e “ceva ce vine spre tine”.

Fără pretenţia de a epuiza subiectul, o să încerc să redau ceea ce am înţeles până la acest moment despre Atac ajutându-mă atât de contribuţia transmisă sub diferite forme de către maeştrii de arte marţiale în general şi cei de Aikido în special cât şi de aspectele constatate în practica personală. În sens larg, Atacul se poate concretiza în plan fizic, verbal, psihic, energetic etc., însă obiectul acestui eseu este modul de manifestare fizic al Atacului şi modul de percepere al Atacului de către cel care se apără.

Ca şi manifestare fizică Atacul poate îmbrăca diferite forme: diverse prize, diverse lovituri cu mâna, cu piciorul, cu corpul, atac combinat sau cu diferite arme.
La antrenamentul de Aikido, procedeul care urmează să fie aplicat este cunoscut ambilor parteneri înainte de începerea atacului. Din acest motiv este important ca Uke (cel care ataca) să atace curat şi cu intenţie, făra a anticipa răspunsul lui Nage (cel care se apara) bazându-se pe ce ştia dinainte. Nage are nevoie de un atac hotărât pentru a înţelege problemele de echilibru, mecanică a corpului şi curgerea energiei.
Sigur că Nage ar putea într-adevăr simţi “pe pielea sa” un atac în Dojo dacă Uke atacă “serios” – adică nu neapărat cu forţă, ci mai degrabă cu fermitatea şi cu viteza apropiate de condiţiile “reale” ale unui atac. Prin condiţii reale mă refer la acele situaţii în care atacul, de orice fel ar fi el, nu este îngrădit de regulile desfăşurării vreunui antrenament. Însă, dacă atacul lui Uke seamănă mai degrabă cu adierea unui vânticel de vară, atunci probabil că şi apărarea lui Nage va fi ca o poezie inspirată de adierea vântului prin păr.
Pentru ca antrenamentul de Aikido să profite ambilor parteneri, în situaţia în care Uke atacă prin prize, el trebuie să creeze şi să menţină contactul cu Nage prin Atac pentru a-i putea oferi celui care se apără posibilitatea de a lucra cu corpul lui Uke. Totodată, Uke trebuie să se “angajeze” cu o atitudine sinceră în atac fără a avea reţineri în asumarea responsabilităţii atacului – ceea ce presupune că, în prealabil, Uke trebuie să-şi fi însuşit temeinic căderile (Ukemi). Familiarizarea lui Uke cu căderile îi va permite acestuia să fie relaxat şi să se protejeze singur în timp ce Nage execută asupra lui Uke diverse procedee, acest lucru ajutandu-l şi pe Nage care se poate focaliza asupra executării corecte şi până la capăt a unui procedeu, fără a se preocupa de protecţia lui Uke. Nage nu trebuie să uite că nu tehnicile sunt esenţiale, ci modul de asimilare al lor este esenţial.
Atacul prin diverse lovituri se poate desfăşura pe trei direcţii sau linii de atac: vertical (ascendent-descendent), circular (orizontal sau oblic) şi rectiliniu (la diferite niveluri).
Această aşa-zisă “limitare” a direcţiilor de desfăşurare a Atacului este dată de spaţiul fizic care se spune că ar fi tridimensional (deocamdată). Acesta este şi unul din motivele pentru care în Dojo, Uke este învăţat să atace pe una din aceste direcţii de atac (de ex. Shomen-uchi pentru a arăta direcţia verticală a unui atac, Yokomen-uchi pentru direcţia circulară şi Tsuki pentru atacurile directe pe linii drepte la diferite niveluri).

Este mult mai important pentru Nage să perceapă direcţia pe care un atac se dezvoltă decât forma propriu-zisă de manifestare a acelui atac. Aşa de pildă un Shomen-uchi este de obicei o lovitură descendentă în plan vertical, dar un uppercut este un atac tot în plan vertical însă ascendent. Ca urmare, mişcarea care l-ar scoate pe Nage din linia atacului Shomen-uchi îl poate scoate şi din linia unui uppercut – cu condiţia să o facă la timp sau mai bine-zis în timp.
Prin executarea “în timp” a unei mişcări mă refer la sincronizarea cu ritmul Atacului sau timing-ul care este un element crucial în asigurarea unei aparari reuşite. Mai precis e vorba de spaţiul ocupat de mişcări în timp. În Gorin No Sho Miyamoto Mushashi insistă foarte mult pe ideile privitoare la ritmul luptei (hyoshi) aspect fundamental în cadrul artelor marţiale. “Simţirea” ritmului Atacului îi permite lui Nage să se adapteze la Atac, de orice formă ar fi el, deoarece capacitatea de adaptare la schimbări ţine de esenţa Aikido-ului. Aceste principii de adaptabilitate pot rămâne însă doar teorie pentru Nage, dacă percepţia acestuia este distorsionată, în faţa unui Atac iminent, de apariţia uneia dintre reacţiile enumerate mai jos.

Formele pe care acel “ceva ce vine spre tine” le poate lua sunt pe cât de diferite pe atât de neaşteptate, iar prima reacţie pe care o generează un atac este Surpriza. Dacă Nage este “surprins” de un atac în sala de antrenament, urmările acestei surprinderi în condiţii reale pot fi dintre cele mai grave, poate cea mai gravă. De cele mai multe ori nu e din cauză că atacul era “sofisticat”, ci din cauză că cel care se apără a fost surprins “cu garda jos” şi asta a făcut să fie rănit sau ucis.
De aceea un practicant de Aikido ar trebui să urmărească ca în Dojo să depaşească acest moment de “surpriză” pentru a putea evita consecinţele unui atac reuşit în afara Dojo-ului.

O altă reacţie provocată de un atac este Frica, iar dacă cel care se apără depăşeşte momentul de surpriză al atacului, poate fi stăpânit de frica de atac sau de frica de cel care îl atacă. Dacă îi este frică de atacator, cel care se apără va fi ca o broască care se confruntă cu un şarpe ce se pregăteşte de atac – adică cu şanse minime, spre zero – deoarece nu se va putea mişca fiind paralizat de teamă.
Frica îl face să perceapă distorsionat lucrurile, să le perceapă nu aşa cum se întâmplă ele de fapt, ci aşa cum crede el că s-ar putea întâmpla sau, mai rău, cum ar vrea el să se întâmple. Ca urmare, deciziile şi acţiunile celui care se apără vor fi nepotrivite şi în neconcordanţă cu atacul sau cu situaţia conflictuală din acel moment.
Strategic vorbind cunoaşterea adversarului e foarte importantă, însă trebuie evitată situaţia în care tocmai faptul că cel care se apără îl cunoaşte pe cel care îl atacă, că ştie că e mare, tare, că are nu ştiu ce renume, să îl împiedice să acţioneze şi să îi imprime Teama. Prin urmare e bine să se conştientizeze că scopul antrenamentelor este (re)cunoaşterea propriilor limite şi depăşirea lor şi nu “învingerea” nu ştiu cărui atacator. Cu alte cuvinte “Cunoaşte-te pe tine însuţi” după care îl poţi cunoaşte şi pe adversar.

Îndoiala şi Confuzia sunt alte două efecte pe care un Atac le creaza celui care este în situaţia de a se apăra.
Ele se manifestă prin aceea că cel care se apără este confuz în ceea ce priveşte mişcările pe care le face adversarul, sau crede că atacatorul se va mişca într-un anumit mod. De asemenea, nu ştie nici ce mişcări să facă el însuşi sau cum să se adapteze Atacului. Este stăpânit de Îndoială şi se gândeşte “ce-ar fi dacă fac asta sau cealaltă, oare adversarul cum o să reacţioneze dacă mă duc în dreapta sau în stânga” etc.
Odată apărute, Îndoiala şi Confuzia vor conduce inevitabil spre lipsa deciziei de a acţiona potrivit şi mai ales la timp. Cel care se apără nu se va putea hotărî asupra propriilor acţiuni sau nu le va executa corespunzător Atacului în aşa fel încât să se poată apăra cu reale şanse de succes. Totodată nu va putea să profite de oportunităţile de apărare pe care orice Atac i le poate oferi. Adică în orice Atac există goluri – deoarece Atacul este, printre altele, o manifestare fizică a Dezechilibrului (emoţional), iar dezechilibrul adversarului îi aduce celui care se apără oportunităţi de acţiune şi control asupra atacatorului, cu condiţia de a fi calm şi conştient de aceste oportunităţi pentru a le putea exploata şi nu surprins, paralizat de frică sau stăpânit de confuzie şi îndoială.
Aşa cum ştim Aikido înseamnă în primul rând acceptarea Atacului – înţelegerea “punctului de vedere” al adversarului simbolizată prin alinierea umăr la umăr cu el – unirea cu adversarul – transformarea atacului acestuia şi a sa – controlul. Aşa cum în Karate se tinde spre principiul “o lovitură – moarte sigură”, în Aikido se tinde spre situaţia în care atacul şi apărarea au loc simultan, deoarece Aikido se naşte din Atac, iar Nage ar trebui să se armonizeze cu Uke la fel ca Yin cu Yang.

Teoria şi cunoaşterea sunt necesare, însă pentru a putea fi făcută diferenţa între cunoaştere şi înţelepciune, trebuie ca practicantul de arte marţiale să şi pună în practică ceea ce ştie, prin Hotărâre şi Antrenament susţinut (tanren) pentru a putea să depăşească toate piedicile şi să răspundă corespunzător Atacului. Aşa cum spunea cineva, cunoaşterea înseamnă “să ştii” iar înţelepciunea înseamnă “să şi faci ceea ce ştii”, asta însemnând că drumul de la cunoaştere la înţelepciune se numeşte Antrenament.
Una dintre formele cel puţin interesante de Antrenament cred că este antrenamentul cu copiii, fiind destul de solicitant nu atât fizic cât mai ales psihic şi cred că te face într-adevăr să vezi lucrurile aşa cum sunt nu cum crezi sau ai vrea tu să fie.
La sfârşitul unuia din aceste antrenamente am primit un “duş rece” de la un copil de vreo 9 ani care mi-a răspuns cu o voce răguşită la salut, asa că eu l-am întrebat dacă a răcit. La întrebarea mea copilul îşi îndreaptă privirea spre fereastră la vremea de afară (care era naprasnică: vânt, ploaie, frig…) după care se uită la mine şi mă întreabă: “Tu ce crezi?”

Prin urmare voi încheia, subliniind ideea că nu există substitut pentru studiul asiduu pe o perioadă prelungită, în scopul de a ajunge la un nivel înalt de competenţă în orice disciplină şi chiar O-Sensei însuşi a accentuat această perspectivă – des citată de Morihiro Saito Sensei – când spunea, „Acest bătrân se antrenează de 60 de ani! Ce crezi că poţi realiza într-un timp atât de scurt?”

Galaţi, 2010
Iulian Creţ
2 Dan Aikido
Club W.B.C. Galaţi – Federaţia Română de Aikido

Surse folosite:
• Aikido Calea Armoniei, Dan Corneliu Ionescu şi Şerban Derlogea, Ed. Apimondia, 1990
• Enciclopedia de Aikido, Vol. I – V, Dan Corneliu Ionescu, Ed. Mix 2004-2008
• Secretele Aikido-ului, John Stevens, Ed. Mix, 2002
• Programarea neurolingvistică – Calea succesului, Andy Szekely, Ed. Amaltea, 2003
• Dynamic Aikido, Gozo Shioda, Kodansha International, 1977
• Koryu Aikido, Nobuyoshi Higashi, Unique Publications, 1993
• Book of Ki: Co-ordinating Mind and Body in Daily Life, Koichi Tohei, Japan Publications Inc., 1996
• http://www.kendo-guide.com
• Aikido: A Restatement of Universal Truths, Stanley Pranin, http://www.aikidojournal.com/article?articleID=47
• Cultivating a Martial Spirit, Stanley Pranin, http://www.aikidojournal.com/article?articleID=362